Financial Times: 2025 a fost despre „costul uman al unei lumi fără reguli”. Drepturile civililor și regulile de război sunt din ce în ce mai puțin respectate
Atacurile sângeroase ale forțelor paramilitare din Sudan, foametea acută din Gaza și atacurile Statelor Unite din Caraibe, care au vizat, în mod deliberat, supraviețuitorii unei ambarcațiuni bănuită că transporta droguri, sunt doar câteva exemple de incidente care, spun jurnaliștii de la Finanacial Times, evidențiază degradarea legilor privind drepturile omului.
„Toate aceste incidente evidențiază degradarea legilor drepturilor omului și a regulilor de război menite să protejeze civilii, pe care democrațiile au încercat să le aplice, oricât de fragmentar, din 1945. Atrocitățile și încălcările îngrozitoare ale drepturilor omului au continuat să prolifereze în aceste decenii. Însă retragerea SUA din lume și din angajamentele post-1945 face ca ilegalitatea să fie și mai răspândită.“, arată FT, într-un editorial al boardului numit „costul uman al unei lumi fără reguli”.
Potrivit sursei citate, înainte de revenirea lui Donald Trump la putere, America avea un palmares partizan. Administrația Biden – împreună cu mulți aliați lideri occidentali – a eșuat în a exercita presiuni asupra prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru a reduce tacticile brutale ale forțelor israeliene împotriva palestinienilor din Gaza, ca răspuns la atacul oribil al Hamas din 7 octombrie 2023, care a vizat direct civilii din Israel.
Însă al doilea mandat al lui Trump a adus o retragere izbitoare de la o politică externă care susținea apărarea valorilor, la una de „tranzacționalism“ nemilos.
Rapoartele anuale ale Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului, publicate în august, au dezvăluit noua abordare. De exemplu raportul, vizibil scurtat, privind Israelul, Cisiordania și Gaza nu a menționat criza umanitară și numărul de victime din Fâșia Gaza.
De asemenea, rapoartele au fost deosebit de blânde cu aliații lui Trump, precum El Salvador și Arabia Saudită.
„Respectarea, la un nivel din ce în ce mai mic, a legilor războiului a dus la acuzații conform cărora foametea este folosită ca tactică, și nu doar în Gaza și Sudan.“, precizează specialiștii FT. Potrivit acestora, copiii sunt cei care suferă cel mai mult.
2025, cel mai violent și mortal an
Date recente sugerează că 2025 va depăși 2024 ca fiind cel mai mortal și mai violent an pentru copiii aflați în conflict de când a început monitorizarea ONU în 2005.
Anul acesta se anunță a fi cel mai violent și pentru lucrătorii umanitari, armatele guvernamentale fiind adesea autorii atrocităților care le-au luat sau pus viața în pericol. Totuși, pe lângă grupurile internaționale de ajutor umanitar și pentru drepturile omului, există și altele care sunt încă pregătite să lupte pentru a proteja civilii.
Curtea Internațională de Justiție, care se pronunță asupra încălcărilor tratatelor, cum ar fi Convenția privind genocidul din 1948, și Curtea Penală Internațională, care urmărește penal persoanele acuzate de crime de război, se află sub o presiune imensă, scrie FT.
Trump i-a sancționat pe judecătorii care au cerut arestarea lui Netanyahu
America lui Trump a impus, însă, sancțiuni procurorilor și judecătorilor CPI pentru implicarea lor într-un caz împotriva Israelului, care a inclus un mandat de arestare pe numele lui Netanyahu.
Pe 6 februarie, Trump a semnat un ordin executiv prin care impunea sancțiuni împotriva oficialilor Curții Penale Internaționale (CPI) pentru deschiderea unor investigații ce vizează Statele Unite și Israelul. Ordinul lui Trump interzice intrarea în Statele Unite pentru oficialii CPI, angajații și membrii familiilor acestora, precum și înghețarea oricăror active pe care le dețin sub jurisdicție americană. Ordinul a fost semnat după ce Benjamin Netanyahu l-a vizitat pe Donald Trump la Casa Albă pe 4 februarie. Nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membre ale CPI.
Însă instanțele internaționale încă reușesc să funcționeze, au crescut în importanță și se impun ca un bastion al unui sistem bazat pe reguli, precizează FT.
O audiere importantă la CIJ începe în ianuarie în cazul Gambiei, în care se susține că modul în care Myanmar a tratat populația rohingya a încălcat Convenția privind genocidul. De asemenea, aceasta va deschide calea pentru cazul în care se susține că forțele israeliene au încălcat convenția în Gaza.
SUA au atacat aceeași ambarcațiune de două ori pentru a ucide supraviețuitori
Conform FT, un număr surprinzător de parlamentari americani din ambele partide au cerut anchete privind atacul dublu asupra unei ambarcațiuni din Caraibe, dar și privind legalitatea utilizării forțelor militare americane împotriva traficului de droguri.
Reamintim că pe 2 septembrie, Statele Unite au efectuat două atacuri consecutive asupra unei ambarcațiuni din Caraibe care transporta droguri.
Washington Post, care cita două surse, a relatat recent că, după ce prima rachetă a lovit ambarcațiunea și a provocat un incendiu, comandanții au observat doi membri ai echipajului în apă, care se agățau de epavă.
Comandantul însărcinat cu operațiunea a ordonat apoi un al doilea atac pentru a se conforma instrucțiunilor secretarului apărării american, Pete Hegseth, care ordonase ‘uciderea tuturor’ celor aflați la bord și unde în total au murit 11 oameni.
Acest al doilea atac i-a ucis pe supraviețuitori și a scufundat ambarcațiunea, au declarat pentru CNN surse familiarizate cu incidentul. Conform acestor surse, acesta este ‘singurul caz cunoscut în care armata a ucis în mod deliberat supraviețuitori’.
Cu toate acestea, oficiali ai Pentagonului le-au garantat ulterior mai multor parlamentari că atacul a fost efectuat pentru a scufunda nava și a o împiedica să reprezinte ‘un pericol pentru națiune’, relatează CNN.
Potrivit FT, înregistrarea video de la incident, pe care secretarul american al apărării, Pete Hegseth, refuză să o publice, ar putea constitui o dovadă a crimei de război.
Atacul din 2 septembrie a fost primul dintr-o serie de atacuri americane împotriva unor nave din Caraibe, pe fondul intensificării tensiunilor între Venezuela și SUA.
Acum 2 zile, Trump a confirmat că Statele Unite au efectuat primul atac terestru împotriva Venezuelei. Armata americană a distrus o instalație, mai precis o fabrică de droguri, provocând o „explozie masivă”, a declarat președintele SUA.
Semne de îngrijorare vin și din rândul țărilor în curs de dezvoltare, care în mare parte nu s-au alăturat condamnării occidentale a invaziei Rusiei. La summit-ul Uniunii Africane cu UE din noiembrie s-a promis respectarea suveranității și integrității teritoriale și s-a făcut apel la o pace „dreaptă”.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: