Oamenii de știință au folosit inteligența artificială pentru a crea viruși sintetici, necunoscuți în natură. În ce scopuri sunt folosiți, cât de periculoși sunt pentru oameni și ce avertizează specialiștii
Oamenii de știință folosesc inteligența artificială pentru a genera viruși sintetici, necunoscuți în natură. Această reușită revoluționară stârnește deopotrivă entuziasm uriaș în rândul comunității medicale și îngrijorări majore privind riscurile de biosecuritate globală.
Potrivit Jerusalem Post, la începutul acestei luni, cercetătorii de la Universitatea Stanford au folosit inteligența artificială pentru a crea 16 viruși funcționali care nu există în natură.
Mulți critici se întreabă de ce oamenii de știință s-ar amesteca în ceva atât de periculos precum noi virusuri mortale. Cu toate acestea, acești oameni de știință au motive întemeiate, iar deși virusurile pot fi mortale pentru țintele vizate, ele au potențialul de a salva vieți.
Virusurile create în laboratorul de la Stanford sunt bacteriofagi și, așa cum sugerează și numele, aceștia sunt viruși care vizează exclusiv bacteriile.
„Pe fondul creșterii rezistenței la antibiotice la nivel mondial, inginerul chimist Brian Hie și Samuel King au început să studieze o posibilă soluție care implică bacteriofagul ΦX174 (pronunțat „FYE-ex-1-7-4”), care vizează bacteria E. coli.“, scrie The Jerusalem Post.
S-a constatat că bacteria E. coli, rezistentă la antibiotice, reprezintă o amenințare pentru societatea israeliană. Cercetătorii din Israel au tras semnalul de alarmă în trecut cu privire la bacteria E. coli, rezistentă la antibiotice.
Un studiu publicat de Ministerul Sănătății și de Universitatea din Tel Aviv, în 2021, a arătat că infecțiile cauzate de această bacterie reprezintă o povară „extrem de mare” pentru sistemul de sănătate publică.
Cercetătorii au solicitat luarea unor măsuri imediate, inclusiv elaborarea unor strategii de prevenire și controlul pe termen lung al rezistenței la antibiotice.
Cercetătorul Brian Hie, folosind EVO 2, un model de IA generativ creat de el, care generează noi secvențe de ADN pentru a rezolva provocări din domeniul biologiei, ar putea avea începutul unei soluții, precizează sursa citată.
Folosind ΦX174 ca șablon, IA a proiectat mii de genomi noi. Echipa de cercetare a sintetizat chimic și a testat aproape 300 dintre aceștia în laborator și a identificat 16 care s-au dovedit viabili și eficienți.
„Erau diferiți de orice fag natural, fiind viruși complet noi.“, subliniază publicația.
Noii fagi ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente antibiotice eficiente
Brian Hie a explicat că mai mulți fagi ar putea fi folosiți pentru a crea un medicament antibiotic mai eficient.
„Dacă bacteriile devin rezistente la un singur fag, medicamentul își pierde eficacitatea”, a declarat Hie pentru Stanford Report. „Dar dacă ai mai mulți fagi distincți din punct de vedere genetic într-un amestec, ar fi mai dificil pentru bacterii să dezvolte rezistență la întregul cocktail.”
Cercetătorii au descoperit că un amestec format din fagii creați artificial a reușit să învingă tulpinile de E. coli rezistente la ΦX174, în timp ce un amestec de fagi de origine naturală, asemănători cu ΦX174, nu a reușit acest lucru.
Critici prvind folosirea inteligenței artificiale
Deși inovațiile au un potențial imens, mulți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele pericole ale utilizării inteligenței artificiale pentru crearea de viruși.
EVO 2 este un proiect open source, ceea ce înseamnă că oricine poate descărca IA și poate proiecta singur noi genomi, avertizează specialiștii.
Cercetătorii de la Stanford au abordat direct în lucrarea lor aspectele legate de biosiguranță și biosecuritate, încurajând viitorii cercetători să se consulte cu specialiști în domeniul siguranței și securității și precizând că toate experimentele au fost efectuate la nivelul de biosiguranță adecvat pentru cercetarea cu bacteriofagi.
În plus, au fost instituite măsuri de siguranță prin limitarea datelor utilizate pentru antrenarea IA. Cu datele care i-au fost furnizate, EVO 2 nu a reușit să genereze niciun genom viral capabil să afecteze animale (inclusiv oameni), plante sau ciuperci.
Hie a recunoscut că instrumentul ar putea fi utilizat în scopuri periculoase, dar a susținut că disponibilitatea sa publică este necesară pentru a accelera cercetarea și pentru a obține beneficiile potențiale imense pentru sănătate și umanitate.
Hie a susținut, de asemenea, că aceste virusuri sunt mai sigure decât multe virusuri naturale, întrucât virusurile create artificial sunt supuse unui control mai strict în procesul de producție.
Alții au adoptat o abordare mai prudentă.
Oamenii de știință solicită o supraveghere mai strictă și un nou cadru legal
Într-un articol scris ca răspuns la King și Hie, oamenii de știință de la Centrul pentru Securitate Sanitară al Universității John Hopkins, Thomas Inglesby și Moritz Hanke, au avertizat că, deși cercetătorii de la Stanford au limitat datele de antrenare ale IA, nu ar fi dificil pentru un alt utilizator să găsească o modalitate de a ocoli aceste limitări, deschizând astfel posibilitatea creării de viruși concepuți să infecteze oameni, animale sau plante în moduri pe care încă nu le putem contracara.
Inglesby și Hanke au solicitat o supraveghere la nivel național și global a cercetărilor viitoare, afirmând că mecanismele existente nu sunt suficiente.