Maia Sandu vrea să reglementeze libertatea de exprimare și spațiul digital

Democrația trebuie protejată de conturi false și dezinformare, a declarat Maia Sandu, în discursul susținut marți la Strasbourg. Liderul de la Chișinău a afirmat, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, că spațiul digital are nevoie de reguli clare, avertizând că instrumentele hibride și conturile fake care răspândesc falsuri reprezintă o amenințare la adresa democrației.

În discursul său, Maia Sandu a atras atenția asupra unui război: cel hibrid împotriva democrațiilor. „Acest război este purtat în interiorul societăților noastre, un război hibrid, un război informațional, un război menit să divizeze oamenii și să ne controleze inimile și mințile”, a spus Maia Sandu, evocând că acest război distruge încrederea.

Liderul de la Chișinău a reiterat că Republica Moldova este în prima linie a acestor amenințări. „Vreme de doi ani consecutivi, țara noastră s-a confruntat cu ingerințe electorale masive”, a relatat Maia Sandu, menționând criza energetică provocată artificial, corupția politică, atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare online.

Pornind de la experiența Moldovei, ea a spus că una dintre cele mai mari amenințări la adresa democrațiilor este dezinformarea amplificată de tehnologii și rețele sociale, de algoritmi opaci și de posibilitatea utilizării abuzive a inteligenței artificiale. „Algoritmii determină tot mai mult ce citesc, ce urmăresc și ce cred oamenii, în timp ce logica algoritmilor rămâne în mare parte opacă”, a semnalat liderul din țara  vecină, subliniind că acest tip de manipulare permite atacuri rapide, masive și greu de detectat asupra societăților democratice.

Maia Sandu și-a exprimat îngrijorarea în special față de impactul acestui fenomen asupra tinerilor, ținând cont că tehnologiile au capacitatea de a afecta în mod direct libertatea de gândire a noilor generații. „Dacă nu acționăm, cei care controlează tehnologiile vor ajunge să controleze modul în care oamenii gândesc”, a explicat ea, accentuând că „dacă vrem democrații capabile să reziste manipulării, trebuie să protejăm libertatea minților tinere.”

În acest sens, Maia Sandu a insistat asupra necesității unor acțiuni urgente și coordonate pentru apărarea democrațiilor: „Democrațiile noastre sunt supuse unui atac nemijlocit”, avertizând totodată că nu putem răspunde doar cu strategii pe termen lung, în timp ce alegerile sunt manipulate în timp real.

Ea a pledat pentru un instrument juridic clar al Consiliului Europei privind combaterea manipulării informaționale și a interferenței străine.

Amnesty International: Mass-media din Republica Moldova în pericol

Mass-media din Republica Moldova, deși diversă și multilingvă, este profund afectată de provocări politice, juridice, financiare și de altă natură. După agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile moldovene au adoptat măsuri de urgență și acte legislative care au restrâns libertatea presei, fără a respecta pe deplin principiile de legalitate, necesitate și proporționalitate, se arată în raportul organizaţiei Amnesty International.

Amnesty International scrie în raportul său că, în octombrie 2023, Serviciul de Securitate şi Informaţii a blocat peste 20 de platforme digitale, majoritatea cu sediul în Rusia, şi a suspendat difuzarea a şase canale de televiziune.

Serviciile de informaţii de la Chişinău au anunţat cu acel prilej că au ordonat „blocarea imediată” a 22 de pagini de internet care difuzau informaţii false, printre site-urile blocate aflându-se cele ale Russia Today (RT) şi ale mass-media de stat VGTRK. De menţionat că măsura s-a înscris în politica Chişinăului împotriva a ceea ce numeşte „dezinformare” şi război hibrid purtat de Rusia la adresa Republicii Moldova.

Ce s-a întâmplat în Republica Moldova

În toamna anului 2024, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova a închis șapte site-uri care reprezentau „riscuri în adresa securității naționale”.

Serviciul de Informații și Securitate a solicitat atunci furnizorilor de comunicații electronice să blocheze accesul utilizatorilor din Republica Moldova la site-ul nuacum.eu, prin care oamenii erau îndemnați să voteze în defavoarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Celelalte șase au fost site-urile rusești: ng.ru, gazetacrimea.ru, crimea.gov.ru, crimea.ria.ru, crimea24tv.ru și ria.ru – site-ul uneia dintre cele mai mari agenții de presă din Rusia, deținută de stat.

Mai mult, decizia SIS nu a fost o premieră. În 2023, înaintea alegerilor locale, SIS a decis blocarea a zeci de site-uri despre care a spus că ar prezenta un „pericol” pentru spațiul informațional din Republica Moldova.

În iulie 2024, Parlamentul de la Chișinău a aprobat un proiect de lege prin care structuri responsabile de apărarea ordinii publice pot cere blocarea paginilor web care încalcă respectarea vieții personale, secretul corespondenței și promovează comiterea de infracțiuni.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Se zguduie relația Chișinău – Paris? Franța suspendă importul și comercializarea produselor fanion din Republica Moldova

Maia Sandu spune că ar vota unirea cu România, dacă ar exista un referendum: „Devine din ce în ce mai dificil pentru Moldova să supraviețuiască”