Muzeul Luvru din Paris este atras într-un nou scandal. Angajații amenință cu o săptămână de grevă. Ce probleme reclamă
După jaful de zile mari din luna octombrie, Muzeul Luvru din Paris ar putea fi lovit de încă un scandal de proporții. Luni dimineața, toate sindicatele muzeului (CFDT, CGT și SUD) au votat pentru emiterea unui preaviz de grevă începând cu ziua de 15 decembrie.
Angajații vor să atragă atenția asupra „deteriorării condițiilor de muncă” și a „resurselor insuficiente”, a aflat AFP în urma unei întâlnirii sindicale comune, informează Le Monde.
Ținta lor: direcția strategică și „stilul de management autoritar“ al conducerii aflate în vigoare din 2021. „Scopul este să punem presiune pe ei, timp de o săptămână, pentru a obține ceea ce ne dorim ”, a mărturisit un reprezentant sindical, transmite Le Monde.
Sindicatele explică în declarațiile lor că „în fiecare zi, spațiile muzeului sunt închise cu mult peste programul inițial, din cauza personalului insuficient, precum și a defecțiunilor tehnice și a stării degradate a clădirii”.
În același timp, adaugă sursa citată, „personalul suferă de pe urma unui volum de muncă tot mai mare, a unui management al resurselor umane din ce în ce mai brutal și a unor directive contradictorii care îl împiedică să ofere un serviciu public calm și eficient”.
Lipsă acută de personal la Luvru
Angajații solicită crearea de posturi, în special în domeniul recepției și supravegherii, „pentru a compensa pierderea a 200 de locuri de muncă cu normă întreagă”.
„Echipele de recepție și supraveghere sunt la capătul puterilor, din cauza lipsei de personal”, mărturisește Valérie Baud, reprezentanta CFDT la Luvru. Și situația nu se va îmbunătăți prea mult: în 2026, muzeul va pierde cinci echivalente de normă întreagă.
La sfârșitul lunii ianuarie, după anunțul făcut de Emmanuel Macron privind crearea unei noi intrări, pe strada Amiral-de-Coligny, precum și a unei noi săli pentru Mona Lisa, un comunicat furios al SUD-Culture a cerut „oprirea marilor proiecte (în special crearea unei noi intrări) care sunt o aberație”. Angajații cereau și atunci ca veniturile să fie alocate restaurării palatului, decât unor noi amenajări.
Scurgere de apă la Luvru
O scurgere de apă la Luvru, care a deteriorat sute de opere de artă, pe 26 noiembrie, a fost „picătura care a umplut paharul“ pentru angajații muzeului.
Administratorul adjunct al muzeului, Francis Steinbock, a declarat că între 300 și 400 de lucrări, majoritatea cărți, au fost afectate de scurgere – și că numărătoarea este în curs de desfășurare.
„Lucrările la rețeaua hidraulică erau solicitate de ani de zile, fără succes”, susține Valérie Baud, considerând că acest departament foarte apreciat de public a fost neglijat de conducere: „sălile egiptene vor fi închise complet timp de aproape cinci ani. La redeschidere, va fi mai puțin spațiu și mai puține opere expuse”.
Steinbock a declarat presei franceze că pagubele au avut loc în departamentul egiptean și că volumele sunt „cele consultate de egiptologi”, dar că „nicio carte prețioasă” nu a fost afectată.
Problema care a cauzat scurgerea era cunoscută de ani de zile, iar reparațiile erau programate pentru anul viitor, a adăugat Steinbock.
Volumele vor fi uscate, trimise la un legător de cărți și restaurate înainte de a fi reașezate pe rafturi. Administratorul a descris cărțile drept „reviste de egiptologie” și „documentație științifică” de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
„Niciun artefact de patrimoniu nu a fost afectat de aceste daune”, a declarat Steinbock pentru agenția de știri Agence France-Presse.
Angajații muzeului se plâng și stilul de management autoritar al directoarei „Laurence des Cars“, care mai este descris ca un „model de guvernanță piramidal și compartimentat”. Nici măcar un salut, abia un mulțumesc, se plâng de luni de zile angajații exasperați.
Problemele se țin lanț la Luvru
Scurgerea de apă și greva de la Luvru sunt doar câteva dintre problememe cu care s-a confruntat muzeul în ultimele luni.
În noiembrie, deficiențele structurale au dus la închiderea parțială a uneia dintre galeriile care găzduiau obiecte grecești, iar pe 19 octombrie, patru spărgători au furat bijuterii în valoare de 88 de milioane de euro din Gaeria Apollo, expunând lacune uriașe în securitatea muzeului.
Bijuteriile încă nu au fost recuperate, iar muzeul a mutat de atunci unele dintre cele mai prețioase bijuterii ale sale la Banca Franței.
Un raport publicat în octombrie de către organismul public de audit al Franței, cunoscut sub numele de Cour des Comptes, a criticat cheltuielile excesive ale muzeului pentru opere de artă, despre care a spus că sunt făcute „în detrimentul întreținerii și renovării clădirilor”.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: