Noua strategie de securitate a SUA include în punctele cheie încetarea războiului din Ucraina. Ce spune America despre Europa și viitorul NATO
Statele Unite au prezentat o nouă Strategie de Securitate Națională, unul dintre punctele cheie fiind încheierea războiului din Ucraina. În general, Washingtonul dorește să restabilească stabilitatea în Europa și consideră că soluționarea conflictului din Ucraina ar trebui să fie prioritară. De asemenea, SUA sunt hotărâte să pună capăt cât mai curând posibil acțiunilor militare pentru a „stabiliza spațiul eurasiatic” și a reduce riscurile unui conflict armat între țările europene și Rusia.
Noua strategie de securitate naţională a administrației Trump, pe care Casa Albă a publicat-o joi, conţine câteva cuvinte dure la adresa Europei, sugerând că aceasta se află într-un declin civilizaţional, şi acordă relativ puţină atenţie Orientului Mijlociu şi Africii.
În schimb, Donald Trump intenţionează ca SUA să menţină o prezenţă militară mai mare în emisfera vestică, pentru a combate migraţia, drogurile şi ascensiunea puterilor adversare din regiune.
Documentul de 33 de pagini, publicat de Casa Albă, se îndepărtează de formatul birocratic obișnuit al administrațiilor anterioare și reprezintă o descriere oficială rară a viziunii lui Trump asupra politicii externe. Astfel de strategii naționale, pe care șefii de stat le publică de obicei o dată pe mandat, pot contribui la modelarea modului în care se alocă anumite bugete şi stabilesc priorităţile politice.
În timp ce strategiile anterioare se concentrau pe consolidarea alianțelor democratice împotriva unor rivali precum Rusia sau China, noul document sugerează că cea mai mare provocare a Europei ar putea veni din interior.
Emisfera vestică, prioritară
Potrivit Politico, noua strategie a SUA se concentrează în mod neobişnuit de mult pe emisfera vestică, pe care o prezintă în mare parte ca fiind o protejare a teritoriului SUA. Ea afirmă că „securitatea frontierelor este elementul principal al securităţii naţionale” şi face referiri voalate la eforturile Chinei de a câştiga teren în detrimentul Americii.
„Statele Unite trebuie să fie predominante în emisfera vestică ca o condiţie pentru securitatea şi prosperitatea noastră – o condiţie care ne permite să ne afirmăm cu încredere acolo unde şi când este nevoie în regiune”, se afirmă în document. „Termenii alianţelor noastre şi termenii pe baza cărora oferim orice fel de ajutor trebuie să depindă de reducerea influenţei adverse externe – de la controlul instalaţiilor militare, porturilor şi infrastructurii cheie până la achiziţionarea de active strategice definite în sens larg”, se arată în document.
Strategia de securitate descrie astfel de planuri ca parte a „Corolarului Trump” la Doctrina Monroe. Aceasta din urmă este noţiunea enunţată de preşedintele James Monroe în 1823, potrivit căreia SUA nu vor tolera interferenţe străine maligne în propria emisferă.
Consolidarea relaţiilor cu guvernele din America Latină
Documentul sugerează că o consolidare militară dorită de preşedinte în emisfera vestică nu este un fenomen temporar. (Această consolidare, care a inclus atacuri militare controversate împotriva unor ambarcaţiuni suspectate că transportau droguri, a fost prezentată de administraţie ca o modalitate de a combate cartelurile. Dar administraţia speră, de asemenea, că această consolidare ar putea contribui la exercitarea de presiuni asupra liderului venezuelean Nicolas Maduro pentru a-l determina să demisioneze.)
Strategia solicită, de asemenea, în mod specific „o prezenţă mai adecvată a Gărzii de Coastă şi a Marinei pentru a controla rutele maritime, pentru a împiedica migraţia ilegală şi alte forme de migraţie nedorită, pentru a reduce traficul de persoane şi de droguri şi pentru a controla rutele de tranzit cheie în situaţii de criză”.
Strategia de securitate prevede că SUA ar trebui să-şi consolideze relaţiile cu guvernele din America Latină, inclusiv prin colaborarea cu acestea pentru identificarea resurselor strategice — o referire evidentă la materiale precum mineralele rare. Totodată, strategia declară că SUA va colabora mai mult cu sectorul privat pentru a promova „oportunităţi strategice de achiziţie şi investiţii pentru companiile americane din regiune”.
Astfel de promisiuni legate de afaceri, cel puţin la nivel generic, ar putea mulţumi multe guverne din America Latină, care au fost mult timp frustrate de lipsa de atenţie a SUA faţă de regiune. Nu este clar însă cum se potrivesc astfel de promisiuni cu insistenţa lui Trump de a impune tarife partenerilor comerciali ai Americii.
China și Taiwan
Strategia acordă o atenţie considerabilă Chinei, deşi de multe ori nu menţionează direct Beijingul. Mulţi legislatori americani – de ambele partide – consideră că o China din ce în ce mai asertivă reprezintă cea mai gravă ameninţare pe termen lung la adresa puterii globale a Americii. Dar, deşi limbajul utilizat în strategia lui Trump este dur, acesta este prudent şi departe de a fi incendiar.
Trump promite să „reechilibreze relaţiile economice ale Americii cu China, acordând prioritate reciprocităţii şi echităţii pentru a restabili independenţa economică americană”.
Dar spune, de asemenea, că relaţia comercială cu China „ar trebui să fie echilibrată şi axată pe factori nesensibili” şi chiar solicită „menţinerea unei relaţii economice cu Beijingul care să fie cu adevărat avantajoasă pentru ambele părţi”.
Strategia afirmă că SUA doresc să prevină războiul în Indo-Pacific – o referire la tensiunile crescânde din regiune, inclusiv între China şi aliaţii SUA, precum Japonia şi Filipine.
„Vom menţine, de asemenea, politica noastră declarativă de lungă durată privind Taiwanul, ceea ce înseamnă că Statele Unite nu susţin nicio schimbare unilaterală a statu quo-ului în Strâmtoarea Taiwan”, se afirmă în document.
Acest asperct ar putea fi o uşurare pentru observatorii din Asia, care se tem că Trump va renunţa la sprijinul SUA pentru Taiwan, în contextul ameninţărilor continue din partea Chinei, subliniază Politico.
Criticile la adresa Moscovei sunt foarte puţine
Documentul afirmă că „este în interesul fundamental al Statelor Unite să negocieze încetarea rapidă a ostilităţilor în Ucraina” şi să atenueze riscul unei confruntări între Rusia şi alte ţări din Europa.
Însă, în general, documentul este destul de blând în ceea ce priveşte Rusia – criticile la adresa Moscovei sunt foarte puţine, remarcă Politico.
În schimb, unele dintre cele mai dure remarci sunt rezervate ţărilor aliate ale SUA din Europa. În special, administraţia, în termeni oarecum voalaţi, critică eforturile europene de a ţine în frâu partidele de extremă dreapta, calificând astfel de măsuri drept cenzură politică.
„Administraţia Trump se află în dezacord cu oficialii europeni care au aşteptări nerealiste în ceea ce priveşte războiul (din Ucraina), aflaţi la conducerea unor guverne minoritare instabile, multe dintre acestea încălcând principiile de bază ale democraţiei pentru a suprima opoziţia”, se afirmă în document.
Strategia pare să sugereze, de asemenea, că migraţia va schimba fundamental identitatea europeană într-o măsură care ar putea afecta alianţele cu SUA.
„Pe termen lung, este mai mult decât plauzibil ca, în cel mult câteva decenii, anumiţi membri NATO să devină în majoritate neeuropeni”, se afirmă în document. „Prin urmare, rămâne o întrebare deschisă dacă aceştia vor considera locul lor în lume sau alianţa cu Statele Unite în acelaşi mod ca cei care au semnat Carta NATO”, precizează documentul.
Strategia de apărare recunoaşte punctele forte economice şi de altă natură ale Europei, precum şi modul în care parteneriatul Americii cu o mare parte a continentului a ajutat SUA. „Nu numai că nu ne putem permite să renunţăm la Europa – acest lucru ar fi contraproductiv pentru obiectivele acestei strategii. Obiectivul nostru ar trebui să fie acela de a ajuta Europa să-şi corecteze traiectoria actuală”.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA