Președintele care va deveni prim-ministru. Cine este Rumen Radev, câștigătorul alegerilor anticipate din Bulgaria
Fostul președinte Rumen Radev va fi următorul prim-ministru al Bulgariei. Acest lucru reiese din rezultatele alegerilor anticipate din 19 aprilie (deși încă nu sunt definitive), în care coaliția pe care a format-o cu mai puțin de două luni în urmă nu numai că a câștigat votul, dar va avea și majoritatea absolută pentru a forma un guvern pe cont propriu, scrie Dnevnik.bg. O astfel de situație în parlamentul bulgar nu a mai existat de exact 29 de ani. Pe 19 aprilie 1997 au avut loc ultimele alegeri în care partidul ODS (Forțele Democratice Unite n.r.) a câștigat 137 de mandate și a venit la putere guvernul „Kostov”.
A opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani
Potrivit Politico, zguduită de crize politice nenumărate, țara balcanică cu o populație de 6,7 milioane de locuitori, a avut șapte prim-miniștri din 2021 . Fostul președinte bulgar Rumen Radev – un critic aspru al UE – care a cerut reînnoirea relațiilor cu Rusia – a salutat duminică o „victorie a speranței”, după ce formațiunea sa a ieșit pe primul loc la cea de-a opta rundă de alegeri parlamentare din ultimii cinci ani.
Rezultatele provizorii comunicate de Comisia Electorală Centrală din Bulgaria, luni, 20 aprilie 2026, după centralizarea a 96,41% din procesele-verbale, confirmă tendința observată încă de la începutul nopții electorale – un avans convingător pentru „Bulgaria Progresistă”.
Bulgaria Progresistă, 44,41% din voturi
Formațiunea a obținut 44,41% din voturi și se menține cu mult în fața concurenților săi, lucru care i-ar asigura o majoritate absolută de cel puțin 129 de locuri în parlamentul de 240 de locuri.
Însă entuziasmul internațional pe care l-am văzut acum o săptămână în Ungaria a fost aproape inexistent astăzi. Niciun lider european nu s-a prezentat încă pe rețelele de socializare pentru a-l felicita pe câștigător.
Radev, președintele Bulgariei între 2017 și 2026, este, potrivit The Guardian, un eurosceptic care s-a opus în mod constant acordării unui sprijin militar suplimentar Ucrainei în rîzboiul cu Rusia. Acest lucru ar fi stârnit unele îngrijorări la Bruxelles, că oficialul bulgar ar putea să-l înlocuiască pe Viktor Orbán din Ungaria în rolul de partener dificil în cadrul Consiliului European.
Rumen Radev, noul Viktor Orban la Bruxelles
Potrivit CNN, campania lui Radev a fost comparată cu cea a fostului prim-ministru ungar pro-Kremlin, Viktor Orbán, atunci când acesta a vorbit despre îmbunătățirea relațiilor cu Moscova și reluarea liberei circulații a petrolului și gazelor rusești către Europa. De asemenea, el a criticat Uniunea Europeană pentru că se bazează prea mult pe energia regenerabilă.
Însă este probabil ca atenția sa să se concentreze asupra reformelor interne și a luptei împotriva corupției, întrucât politica sa externă rămâne încă nedefinită. Duminică, el a declarat că Bulgaria „va depune eforturi pentru a-și continua parcursul european” după aderarea la zona euro la începutul acestui an.
Membru al forțelor aeriene bulgare din 1987 până în 2016
Rumen Georgiev Radev este un politician și militar bulgar, general-maior în rezervă și al cincilea președinte al Republicii Bulgaria, care a preluat funcția pe 22 ianuarie 2017. În timpul carierei sale militare, Radev, care este pilot, a ajuns la gradul de general-maior și a ocupat funcția de „Comandant al Forțelor Aeriene ale Republicii Bulgaria” (2014 – 2016).
Viitorul prim-ministru s-a născut pe 18 iunie 1963 în Dimitrovgrad, iar în 1982, a absolvit, cu medalia de aur ,Liceul de Științe Naturale și Matematică „Acad. Bojan Petkanchin”.
Ulterior, a absolvit Școala Superioară de Ofițeri „Georgi Benkovski”, Dolna Mitropoliya, în 1987, fiind șef de promoție. În timpul studiilor, a fost acceptat în Partidul Comunist Bulgar, scrie Plovdiv.24. Potrivit sursei citate, Radev a rămas în partid până la depolitizarea Forțelor Armate în 1991. În august 1987 a absolvit Academia de Aviație Militară „Georgi Benkovski”.
Pilot cu peste 1.400 de ore de zbor
Rumen Radev este pilot de primă clasă cu experiență în zbor pe avioanele de antrenament Aero L-29 Delfin și Aero L-39 Albatros, pe avioane de vânătoare MiG-15, MiG-17, MiG-21, MiG-29, precum și în zboruri de recunoaștere pe avioane de vânătoare F-15, F-16, F/A-18 Hornet, Eurofighter Typhoon, SAAB Gripen, iar în cariera sa militară a zburat peste 1.400 de ore.
În august 2016, partidele politice BSP și ABV l-au nominalizat oficial drept candidat la președinție în alegerile prezidențiale din același an.
La alegerile prezidențiale din 2016 și din 2021, a fost ales succesiv președinte al Bulgariei. Totuși, pe 20 ianuarie 2026, cu aproape un an înainte de expirarea mandatului său, și-a prezentat demisia, care a fost acceptată de Curtea Constituțională pe 23 ianuarie același an.
Înainte ca Radev să candideze la președinție în alegerile din 2016, departamentul de relații publice al forțelor aeriene bulgare i-a promovat intens acrobațiile aeriene în cadrul unui spectacol aerian de mare amploare. La fel, în campania electorală din acest an, un videoclip de campanie îl arăta în cabina avionului său MiG-29.
Potrivit Politico, după ce a preluat președinția în 2017, Radev a compensat rapid lipsa sa de experiență politică, valorificându-și trecutul militar pentru a-și construi imaginea unui patriot neînfricat, necorupt de politica de partid. În calitate de fost general, el invocă și pregătirea sa militară atunci când explică motivele pentru care consideră că Ucraina ar trebui să ceară pacea Rusiei.
Marea sa ascensiune a avut loc în 2020, pe fondul unei crize politice majore legate de influența oligarhilor asupra procurorilor. Această luptă a declanșat proteste de amploare în stradă pe parcursul verii și l-a ajutat pe Radev să se impună drept cel mai popular politician al țării.
Procurorii au efectuat percheziții la sediul președinției și au reținut pentru scurt timp doi membri ai echipei lui Radev, ceea ce nu a făcut decât să-i sporească credibilitatea ca luptător împotriva capturării statului.
Această luptă împotriva corupției ocupă un loc central în campania electorală din acest an, iar promisiunea electorală definitorie a lui Radev a fost aceea de a „răsturna oligarhia”.
„Oligarhia este profund înrădăcinată în viața socială și economică a țării. Este o piramidă [schemă] care epuizează sistematic societatea, asigurându-și în același timp impunitatea prin controlul asupra instituțiilor, partidelor, alegerilor, mass-mediei și mediului de afaceri”, a declarat el luna trecută.
„Dacă acest model nu va fi desființat, orice formă de guvernare ar fi sortită eșecului”, le-a spus el susținătorilor săi din Sofia.
Bulgarii au votat „un Călin Georgescu al lor“
Potrivit jurnalistului Ion Cristoiu, la alegerile de ieri, bulgarii nu au făcut altceva decât să voteze antisistem.
„Au votat pentru o forță nouă! Radev s-a afirmat și ca o figură morală anticorupție, Bulgaria era sufocată de Boiko Borisov, care își întinsese tentaculele în întreaga în structură politică.
Și în Ungaria s-a votat tot antisistem, adică împotriva lui Viktor Orban, care era de 16 ani și începuse să sufoce țara din punct de vedere moral.
Deci, nu a fost un vot geopolitic, așa cum se hlizesc birocrații de la Bruxelles. De fapt, nici pe bulgari, nici pe unguri nu i-au interesat orientarea politică externă a forțelor care s-au combătut. Dacă îmi permit o comparație, aș compara cele două alegeri cu Călin Georgescu, dar mai ales pe Radev. Radev este un Călin Georgescu. Reamintesc, Călin Georgescu a sedus și seduce nu prin poziția lui pro-Trump sau prorus, nu, ci prin faptul că e antisistem, e o altă față și, din punct de vedere moral, repet, este antisistem .Deci putem spune că în Bulgaria a învins Călin Georgescu al lor.“, explică Ion Crtistoiu.
În ciuda anilor de speculații că ar putea candida pentru funcția de prim-ministru, Radev și-a dezvăluit în cele din urmă proiectul Bulgaria Progresivă abia în martie. Deși Radev nu conduce oficial Bulgaria Progresivă, el este, fără îndoială, imaginea acesteia.
Bulgaria s-a dezvoltat rapid de la căderea comunismului în 1989 și a aderat la Uniunea Europeană în 2007. Speranța de viață a crescut brusc, șomajul este cel mai scăzut din UE, iar economia are garanții mai mari de la adoptarea monedei euro.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: