Comisia Europeană avertizează că nivelul rezervelor de gaze este neobișnuit de scăzut, iar competiția pentru gazele naturale lichefiate crește presiunea asupra prețurilor. Bruxelles-ul nu vorbește despre o criză imediată de aprovizionare, dar cere guvernelor să fie pregătite pentru o iarnă dificilă.

UE cere reducerea consumului de energie

Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, le-a cerut guvernelor statelor membre să continue măsurile de reducere a consumului de energie, în condițiile în care nivelul gazelor stocate în Europa este neobișnuit de scăzut.

Într-o scrisoare transmisă guvernelor și consultată de Euronews, Jørgensen le cere statelor să ia măsuri care să permită continuarea alimentării depozitelor sau reducerea consumului de gaze și electricitate, atât timp cât situația o impune.

„Vă invit să luați în considerare adoptarea sau continuarea unor măsuri care pot susține alimentarea depozitelor sau reduce cererea de gaze și electricitate atât timp cât este necesar”, se arată în scrisoare.

Potrivit celor mai recente date, depozitele europene de gaze sunt umplute în proporție de aproximativ 70%, cu circa 12 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

Gazele s-au scumpit

Presiunile asupra pieței sunt alimentate și de situația din Orientul Mijlociu și de competiția tot mai mare pentru gazul natural lichefiat (LNG), în special din partea Asiei.

Prețul gazelor pe piața olandeză TTF, principalul reper pentru Europa, este de aproximativ 72 de euro pe MWh, cu circa 40 de euro peste nivelul de dinaintea bombardamentelor americane și israeliene asupra Iranului din 28 februarie.

Analiștii avertizează că prețurile ar putea depăși 100 de euro pe MWh în perioada de vârf a iernii dacă exporturile de LNG din zona Golfului Persic nu cresc sau dacă lucrările de mentenanță din Norvegia continuă să limiteze exporturile.

Bruxelles-ul recomandă măsuri folosite în 2022

Comisia Europeană le recomandă statelor să folosească unele dintre măsurile aplicate în timpul crizei energetice din 2022.

Printre acestea se numără reducerea consumului de electricitate în orele de vârf, încurajarea consumatorilor să își mute consumul în alte intervale orare prin contoare inteligente și tarife diferențiate, limitarea temperaturii în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și stingerea iluminatului public care nu este necesar pe timpul nopții.

Jørgensen nu propune, deocamdată, măsuri obligatorii.

„Măsurile voluntare și bine planificate de reducere a cererii s-au dovedit utile în timpul crizei energetice din 2022 și putem folosi lecțiile acelei experiențe în situația actuală”, se arată în scrisoare.

În același timp, comisarul european le atrage atenția guvernelor asupra planurilor naționale de urgență. Acestea includ măsuri mai severe, care ar putea fi activate dacă situația se înrăutățește, precum contractele de gaze care permit întreruperea furnizării sau trecerea centralelor electrice de la gaze la alți combustibili.

UE nu vrea o cursă pentru umplerea depozitelor

Bruxelles-ul le cere statelor să nu încerce să cumpere rapid cantități mari de gaze pentru a-și umple depozitele.

Jørgensen recomandă folosirea flexibilității prevăzute de regulile europene și indică un nivel de umplere de 80%, în locul obiectivului de 90%.

În mod normal, depozitele pline oferă o rezervă mai mare pentru lunile de iarnă. În condițiile actuale însă, achizițiile masive de gaze pe o piață deja tensionată pot duce la creșterea suplimentară a prețurilor.

Comisia Europeană consideră că un nivel de 80% poate fi suficient pentru securitatea aprovizionării în această iarnă și ar permite statelor să își distribuie achizițiile pe o perioadă mai lungă.

„Nu există riscuri imediate pentru aprovizionare”

Comisarul european danez spune că sistemul energetic al UE este mai rezistent decât înaintea invaziei ruse în Ucraina, dar avertizează că situația rămâne dificilă.

„Deși nivelul gazelor din depozitele UE este neobișnuit de scăzut, iar situația rămâne dificilă, în prezent nu există riscuri imediate pentru securitatea aprovizionării”, se arată în scrisoare.

Totuși, Bruxelles-ul avertizează că problema nu mai este doar prețul energiei. Consumul în sine începe să pună presiune asupra aprovizionării.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor care se leagă de o criză a aprovizionării”, se arată în scrisoarea lui Jørgensen.

Pentru moment, Comisia Europeană face diferența între deteriorarea situației prețurilor și o lipsă fizică imediată de gaze. UE ar putea avea suficiente gaze pentru a trece peste iarnă, însă asigurarea acestor cantități ar putea costa mai mult dacă piața mondială de LNG rămâne tensionată.