Scumpirea puternică a gazelor schimbă din nou mixul energetic al Europei. Producția de electricitate din cărbune ar putea crește cu aproximativ 25% în următoarele șase luni, în timp ce centralele pe gaze pierd teren.
Europa se vede nevoită să se întoarcă spre cărbune, după ani în care utilizarea acestuia a fost redusă constant. Războiul dintre Iran și SUA și perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz au schimbat rapid calculele economice ale producătorilor de electricitate, potrivit Reuters.
În septembrie, prețul de referință al gazelor europene a depășit 80 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. La aceste cotații, centralele alimentate cu cărbune și lignit au devenit, în medie, mai profitabile decât cele care folosesc gaze naturale, pentru prima dată cel puțin din 2024, potrivit ICIS.
Consecința ar putea fi o creștere cu aproximativ 25% a producției de electricitate din cărbune în următoarele șase luni, concomitent cu un declin de proporții similare al producției centralelor pe gaze.
Schimbarea de direcție intervine după decenii în care cărbunele a pierdut constant teren în sistemul energetic european. Dacă în 1990 asigura peste o treime din electricitatea produsă în Uniunea Europeană, ponderea sa a coborât în 2025 la un minim istoric de 9,2%.
Revenirea are însă limite clare. Numeroase centrale au fost închise în ultimii ani, astfel încât Europa nu mai dispune de capacitatea necesară pentru a înlocui masiv gazele cu cărbune, indiferent cât de mare ar deveni diferența de preț dintre cei doi combustibili.
Germania ilustrează cel mai bine această problemă. Cea mai mare piață de electricitate și cel mai mare consumator de gaze din Europa ar putea ajunge, în trimestrul al patrulea, aproape de limita practică a producției sale pe bază de cărbune.
Centralele rămase în funcțiune ar urma să atingă niveluri apropiate de cele mai ridicate valori înregistrate vreodată, ceea ce lasă foarte puțin spațiu pentru o creștere suplimentară dacă gazele continuă să se scumpească.
„Chiar dacă preţul gazelor ajunge la 100 de euro/MWh, sectorul energetic nu ar mai putea reacţiona cu mult”, a declarat Florian Boehnke, analist ICIS.
Actuala schimbare ar putea depăși ca durată criza provocată de perturbarea transporturilor de GNL.
Marta Wroniszewska, analistă Veyt, estimează că producerea electricității din cărbune ar putea rămâne mai ieftină decât cea din gaze pe parcursul anului viitor și, posibil, până în martie 2028.
Energia regenerabilă poate acoperi o parte din necesarul de electricitate și poate reduce dependența de combustibilii fosili, însă producția eoliană și solară depinde de condițiile meteorologice. În perioadele cu producție regenerabilă redusă, centralele convenționale continuă să fie necesare pentru echilibrarea sistemului, mai ales în timpul iernii.