Regimul de la Chișinău blochează sute de conturi de TikTok / Cum a schimbat Guvernul de peste Prut REGULILE înaintea jocului
13 partide, 4 blocuri politice și 4 independenți s-au înscris în cursa pentru alegerea viitorului Parlament de la Chișinău. Campania electorală, care va dura până pe 26 septembrie, se desfășoară după reguli mai stricte decât până acum.
Până la mijlocul lunii august, doar 25 din cele peste 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice (ASP) au primit undă verde să candideze la scrutinul parlamentar din 28 septembrie.
- Printre cei respinși inițial, de Comisia Electorală Centrală (CEC), se află și Partidul Moldova Mare, condus de Victoria Furtună (inclusă pe listele de sancțiuni ale UE). Partidul a contestat în instanță decizia și a reușit să obțină câștig de cauză la Curtea de Apel. Procesul continuă la Curtea Supremă de Justiție.
- Un alt caz blocat inițial este al Partidului Democrat Modern din Moldova (PDMM), fondat de Vladimir Cebotari (sancționat recent de Executivul moldovean pentru afiliere cu oligarhul Vladimir Plahotniuc). Agenția Servicii Publice a exclus temporar PDMM din lista formațiunilor politice cu drept de a participa în cursa electorală, iar Comisia Electorală Centrală a respins înregistrarea acestuia. Liderul formațiunii a anunțat că va ataca decizia.
- Încă își mai caută dreptatea în instanță și Partidul Liberal Democrat (PLDM) al fostului prim-ministru Vlad Filat.
Reguli mai stricte pentru scrutinului din 28 septembrie
Organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din septembrie sunt reglementate de Codul electoral, acte legislative conexe și regulamentele Comisiei Electorale Centrale, care stabilesc procedurile de înregistrare a candidaților, desfășurarea campaniei electorale, organizarea votării și totalizarea rezultatelor.
Noul Cod electoral, în vigoare din 1 ianuarie 2023, a extins în mod semnificativ atribuțiile CEC, în special în domeniul monitorizării și al asigurării respectării legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
Codul Electoral a restrâns activitățile care pot fi făcute de candidați în perioada campaniei electorale. Respectiv, aceștia nu mai au voie să se laude cu lucrările făcute din bani publici ori să folosească bunurile publice.
Totuși, anumite instituții pot oferi partidelor unele bunuri sau servicii, dar numai pe bază de contract și în condiții egale pentru toți.
În prezent, concertele, concursurile sau evenimentele cu artiști sau înalți oficiali din țară și de peste hotare ies și ele din peisaj dacă sunt legate de campanie.
Concurenții electorali pot avea întâlniri directe cu alegătorii în locurile desemnate de autorități, care trebuie să se asigure de accesul egal al tuturor.
Ce modificări au fost efectuate
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, la sfârșitul lunii mai, modificări la 13 acte normative esențiale pentru combaterea eficientă a corupției electorale și a fenomenelor conexe.
Printre cele mai importante schimbări se numără extinderea definiției coruperii electorale și înăsprirea sancțiunilor aplicabile, interzicerea agitației electorale neautorizate și a utilizării activităților caritabile în scopuri politice, stabilirea plafoanelor pentru donații, evidența obligatorie a membrilor de partid, măsuri împotriva „clonelor” partidelor interzise, combaterea traseismului politic, precum și introducerea unor termene procedurale stricte pentru examinarea în instanță a cazurilor de corupție electorală, potrivit Promo-LEX.
Principalele prevederi:
Reglementarea blocurilor politice. Potrivit noilor reglementări, partidele pot constitui blocuri politice în baza unui acord înregistrat la CEC. Acestea poartă răspundere solidară pentru activitățile comune care implică cheltuieli financiare.
Efectuarea auditului partidelor. Rapoartele de audit urmează a fi efectuate în baza unor proceduri convenite, conform metodologiei aprobate de CEC.
Partidele succesoare celor declarate neconstituționale. Cadrul legal nou interzice înregistrarea și/sau activarea partidelor existente succesoare ale partidelor declarate neconstituționale. Instanțele analizează conexiunile, simbolistica și activitățile pentru a stabili dacă este vorba despre o continuitate mascată.
Evidența și raportarea membrilor de partid. Au fost incluse reguli privind completarea și actualizarea de către partidele politice a registrelor membrilor. Acestea urmează a fi prezentate regulat în adresa CEC și ASP. Neprezentarea acestor date poate duce la limitarea activității formațiunii politice (lista membrilor de partid) sau la interdicția de a participa în alegeri (lista membrilor de partid care trebuie să depună declarația de avere și interese personale).
Coruperea electorală. A fost redefinită noțiunea de „corupere electorală” prin includerea sintagmei „promisiunii de bunuri sau foloase”. De asemenea, noua pedeapsă prevăzută pentru corupere electorală activă este de până la 15 ani de închisoare și amenzi de până la 20.000 u.c. (1 milion de lei moldovenești, echivalent a peste 260.000 de lei românești), în funcție de subiectul infracțiunii.
La acest aspect, organizațiile non-guvernamentale au atras atenția asupra eventualelor dificultăți de a distinge când este vorba despre promisiuni politice/electorale și când avem o faptă de corupere a alegătorilor (realizată prin promisiunea de a oferi bunuri și/sau servicii). Acești au motivat că promisiunile electorale sunt parte inerentă, firească a campaniilor electorale a competitorilor, iar acest fapt va complica delimitarea între faptele legale și cele ilicite.
Finanțarea ilegală a partidelor. Au fost introduse sancțiuni mai dure pentru finanțarea ilegală a partidelor. Infracțiunea poate fi sancționată cu închisoare de până la 15 ani, față de maxim 6 ani, cât prevedea legislația anterioară.
Limitarea activității formațiunilor politice. Au fost extinse temeiurile pentru suspendarea activității formațiunilor politice prin includerea abaterii de neprezentare a listei membrilor de partid. De asemenea, în cazuri grave, a fost prevăzută limitarea activității inclusiv în timpul campaniei electorale.
Toate cauzele care vor viza limitarea activității partidelor politice urmează a fi examinate de o singură instanță de judecată – Curtea de Apel Centru, iar termenul de examinare a acestora a fost stabilit de maxim două luni.
Coruperea participanților la întruniri. O sancțiune nouă inclusă în cadrul legal vizează oferirea remunerației financiare pentru participanții la întruniri politice, precum și pentru transportarea organizată a acestora la întrunirile organizate contrar prevederilor legale.
Promovarea politică prin activități filantropice. Cadrul legal nou interzice persoanelor care au beneficiat de activități filantropice și sponsorizare de a informa publicul despre acestea în cazul în care au fost organizate de subiecți politici.
Parlamentul de la Chișinău a motivat aceste modificări prin faptul că experiența alegerilor locale generale din 2023, a alegerilor prezidențiale și a referendumului constituțional din 2024 a evidențiat persistența unor practici, precum coruperea alegătorilor de către anumite partide finanțate ilegal din exterior, manipularea opiniei publice prin rețele sociale și mass-media și exploatarea lacunelor legislative pentru influențarea procesului democratic.
- Asociația Promo-LEX a precizat la finalul lunii august, în cel de-al doilea raport al misiunii de observare a parlamentarelor din 28 septembrie, că a înregistrat numeroase cazuri de utilizare a resurselor administrative, cel mai des de către PAS, Blocul „Patriotic” dar și de către formațiuni precum Liga Orașelor și Comunelor și Respect Moldova.
- Un alt aspect sesizat de observatori se referă la discursurile de ură, fiind înregistrate peste 200 de astfel de cazuri.
A fost extins și mecanismul votului prin corespondență
În premieră, diaspora din zece state va putea vota prin corespondență, un detaliu care ar putea influența decisiv rezultatul scrutinului din 28 septembrie 2025.
Decizia a fost luată de Parlament în luna mai, la propunerea Ministerului de Externe, care susține că a primit astfel de solicitări din partea moldovenilor din aceste state.
În total, prin intermediul poștei, vor putea vota cetățenii moldoveni aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă. De asemenea, plicurile cu voturi vor putea fi recepționate cu o zi mai târziu față de scrutinul precedent – până vineri, înaintea alegerilor.
TikTok lansează un Centru Electoral dedicat alegerilor din Republica Moldova
La finalul luni august, TikTok a anunțat un set de măsuri speciale pentru a proteja comunitatea din Republica Moldova înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Printre acestea se numără lansarea unui Centru Electoral în aplicație, care va oferi utilizatorilor informații oficiale despre procesul de vot, precum și videoclipuri educaționale menite să combată dezinformarea.
TikTok precizează că va eticheta conturile media afiliate statului, va oferi insigne pentru conturile autentice și le solicită creatorilor să marcheze conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
În plus, TikTok interzice rețelele coordonate care influențează artificial conținutul politic. De asemenea, este interzisă publicitatea politică plătită, iar conturile politicienilor nu pot folosi funcțiile de monetizare sau promovare.
După televiziuni și site-uri, Moldova BLOCHEAZĂ sute de conturi de TikTok
În preajma campaniei electorale, autoritățile din țara vecină au cerut blocarea a 443 de canale TikTok acuzate că difuzează conținut manipulator cu potențial de a afecta securitatea națională și stabilitatea socială.
Aceste canale însumează peste 1,2 milioane de urmăritori și peste 4,5 milioane de vizualizări.
De asemenea, potrivit autorităților de la Chișinău, Comisia Electorală Centrală colaborează cu Google și Facebook/META pentru a combate dezinformarea, finanțarea politică ilegală și alte amenințări la adresa integrității electorale. De menționat că, în vara anului trecut, CEC a purtat discuții similare cu reprezentanții TikTok, în contextul alegerilor din 2024.
Concurenții electorali și jurnaliștii au semnat „Codul de conduită”
La invitația Comisiei Electorale Centrale, concurenții electorali și reprezentanți ai instituțiilor mass-media au semnat recent, Codul de conduită privind desfășurarea și reflectarea campaniei electorale.
Prin acest angajament, semnatarii și-au asumat obligația de a desfășura campania electorală în condiții de corectitudine, concurență egală și respect reciproc, asigurînd informarea obiectivă și echilibrată a alegătorilor. Codul prevede respectarea strictă a legislației electorale, evitarea intimidării funcționarilor electorali, observatorilor acreditați, ai mass-media sau a altor persoane, neîngrădirea exercitării libere a dreptului de vot și evitarea coruperii prin orice metode și sub orice formă a alegătorilor.
Moldova, „model” pentru România: Nicușor Dan vrea să închidă site-urile „care dezinformează”
Președintele României, Nicușor Dan, a spus, la finalul lunii mai, într-un interviu pentru presa poloneză, că ar putea să urmeze modelul din Republica Moldova și să închidă anumite site-uri care promovează dezinformarea.
Întrebat cum are de gând să oprească dezinformarea în viitoarele alegeri, președintele României a declarat: „Cred că sunt două lucruri. În primul rând, nu am un răspuns complet acum, dar din punct de vedere tehnic, știu că autoritățile din Republica Moldova sunt mult mai bune decât ale noastre. Ei au ajuns să închidă unele site-uri care dezinformau și vrem să facem și noi. Desigur, mereu vom avea întrebări despre echilibru, despre libertatea de exprimare. În al doilea rând, este o întrebare despre încrederea oamenilor în autorități, pe care trebuie să o restabilim”.
Ce s-a întâmplat în Republica Moldova
În toamna anului 2024, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova a închis șapte site-uri care reprezentau „riscuri în adresa securității naționale”.
Serviciul de Informații și Securitate a solicitat atunci furnizorilor de comunicații electronice să blocheze accesul utilizatorilor din Republica Moldova la site-ul nuacum.eu, prin care oamenii erau îndemnați să voteze în defavoarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Celelalte șase au fost site-urile rusești: ng.ru, gazetacrimea.ru, crimea.gov.ru, crimea.ria.ru, crimea24tv.ru și ria.ru – site-ul uneia dintre cele mai mari agenții de presă din Rusia, deținută de stat.
Mai mult, decizia SIS nu a fost o premieră. În 2023, înaintea alegerilor locale, SIS a decis blocarea a zeci de site-uri despre care a spus că ar prezenta un „pericol” pentru spațiul informațional din Republica Moldova.
În iulie 2024, Parlamentul de la Chișinău a aprobat un proiect de lege prin care structuri responsabile de apărarea ordinii publice pot cere blocarea paginilor web care încalcă respectarea vieții personale, secretul corespondenței și promovează comiterea de infracțiuni.
Nicușor Dan: România va sprijini Republica Moldova în domeniul securității cibernetice
România va sprijini Republica Moldova în domeniul securității cibernetice, în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, a anunțat președintele Nicușor Dan, duminică, într-un interviu la PRO TV Chișinău.
„În primul rând, fac o observație generală. Suntem în campanie electorală și nu vreau să influențez. Însă, ceea ce spuneți (n.r. interferența Rusiei) sunt realități dovedite, faptul că există atacuri cibernetice, faptul că sunt în curs cumpărări de vot și că sunt știri false. Acestea sunt realități și oamenii care votează trebuie să țină cont de aceste realități. Unii care duc o campanie care cu bună credință fac campanie cum cred ei”, a subliniat președintele Dan.
El a mai spus că între instituțiile din București și Chișinău există „colaborare”, pentru că România are „expertiză” pe partea de „incitare la protest”: „România e bună pe parte de securitate cibernetică. Este un ajutor pe care îl acordăm Republicii Moldova, pe parte de atacuri cibernetice. Avem expertiză pe tipul acesta de incitare la protest, există colaborare între instituțiile noastre”.
RECOMANDAREA AUTORULUI: