STARTUL campaniei electorale pentru alegerile PARLAMENTARE din Republica Moldova. Arhitectura politică a scrutinului din 28 septembrie

A început oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, care vor avea loc pe 28 septembrie. În total, 21 de partide, blocuri politice și candidați independenți au intrat în cursa electorală, scrutin considerat un test crucial pentru direcția europeană a țării.

Fosta republică sovietică trece printr-un moment decisiv, în plin război în Ucraina vecină şi cu o lună înainte de alegerile parlamentare care vor determina dacă viitorul curs al țarii se apropie de UE sau de orbita Moscovei.

Comisia Electorală Centrală a publicat o listă cu 21 de participanți autorizați să concureze la scrutinul din 28 septembrie.

PAS – „Busola spre UE”

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președintele Parlamentului, Igor Grosu, intră în cursă cu 104 candidați, dintre care 37 sunt deputați în funcție și șapte sunt membri ai Executivului.

LIVE UPDATE Anca Alexandrescu mesaj ferm, după exit-poll: „Prezența scăzută este din cauza celor care au dat lovitura de stat”

21:31

VIDEO Ion Cristoiu spune că „nimeni nu i-a mai însuflețit pe oameni să iasă la vot”

21:20

Reprezentanții PAS își propun continuarea reformelor și accelerarea drumului spre UE.

Asocierea cu șefa statului, Maia Sandu, le oferă legitimitate în ochii liderilor europeni și sprijinul cetățenilor moldoveni din afara țării. Președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk și-au exprimat recent, la Chișinău, sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Cei trei lideri europeni au fost întâmpinați de Maia Sandu la sediul Președinției Republicii Moldova, cu ocazia celebrărilor dedicate sărbătoririi a 34 de ani de la declararea independenței Republicii Moldova.

Printre cei care își doresc un fotoliu de deputat se află și actualul premier Dorin Recean, fostul ministru de Externe, Nicu Popescu, scriitorul și publicistul Constantin Cheianu, fostul ministru al muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, dirijorul orchestrei „Lăutarii”, Nicolae Botgros, vicecampioana olimpică la lupte libere, Anastasia Nichita și rectorul UTM, Viorel Bostan.

„Ofertă rusească” – Blocul Patriotic

Pe partea cealaltă, se aliniază forțele considerate pro-ruse. Fostul președinte Igor Dodon este primul pe lista cu 104 candidați a Blocului Electoral „Patriotic”.

Blocul cuprinde patru partide: Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), condus de Vladimir Voronin și două noi partide aliate pe segmentul de stânga, respectiv Inima Moldovei, condus de Irina Vlah și Viitorul Moldovei, al cărui lider este Vasile Tarlev.

Vioara întâi a acestei construcții politice, este șeful PSRM și fostul președinte Igor Dodon, asta, în ciuda faptului că este și el un discipol al lui Vladimir Voronin, cel mai longeviv lider al țării vecine în era post-sovietică a Moldovei.

În vârstă de 50 de ani, Dodon a fost întotdeauna un politician pragmatic apropiat de Rusia, ceea ce i-a adus o ascensiune constantă în carieră.

În 2009, acesta a devenit deputat al Partidului Comuniștilor.

În 2011, Dodon a pierdut cursa pentru Primăria Chișinăului, învins de rivalul liberal, Dorin Chirtoacă. Totuși, înfrângerea s-a dovedit a fi un punct de cotitură în cariera sa politică. În noiembrie 2011, Dodon a format Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – PSRM. Mai târziu, a fost ales președinte al partidului.

Apogeul carierei sale politice a fost atins în 2016, atunci când Dodon a câștigat cursa prezidențială.

Dezvăluirile jurnaliștilor RISE Moldova au arătat și strânsa legătură a lui Dodon cu Moscova în seria de investigații denumite #Kremlinovici, pseudonimul pe care îl primise Dodon din partea celor cu care lucra în interesul Rusiei.

În noiembrie 2020, Dodon pierde cursa pentru un al doilea mandat pentru șefia statului, fiind învins de către lidera opoziției pro-UE de atunci, Maia Sandu.

În prezent, Igor Dodon figurează în mai multe dosare de corupție în diverse stadii. Două dosare în instanțe – „Kuliok” (n.r. pungă neagră) și o cauză penală pentru falsificarea de acte, – precum și alte două aflate la faza de urmărire penală demarate pentru îmbogățire ilicită.

Vladimir Voronin, liderul Partidului Comuniștilor, rămâne o figură marcantă a politici post-sovietice a Republicii Moldova. În actualul scrutin parlamentar, Dodon l-a plasat pe locul 33 pe listă.

Mai mult, Voronin s-a răzbunat recent pe discipolul său, dezvăluind că oligarhul Vladimir Plahotniuc i-ar fi dat numai 860.000 de dolari lui Igor Dodon în celebrul „kuliok” în loc de un milion de dolari, așa cum fusese înțelegerea între cei doi.

În jurul lui Voronin au gravitat mai mulți politicieni care au deținut apoi puterea în Republica Moldova. Printre aceștia cei mai importanți sunt Igor Dodon și în paralel Vlad Plahotniuc, care ulterior, ajuns la putere, a capturat instituțiile statului între 2015 și 2019.

Irina Vlah, fost bașcan al Găgăuziei, vine cu votanții din Găgăuzia.

Anterior, Irina Vlah a candidat la alegerile prezidențiale din octombrie 2024, atunci când a obținut un scor de 5.38% (peste 83.000 de voturi) în primul tur, acesta fiind cel mai bun rezultat printre candidați independenți.

Vasile Tarlev este cel mai longeviv premier din istoria Republicii Moldova. El a avut două mandate de prim-ministru în care a oscilat între Rusia și UE.

Tarlev este la bază inginer și a fost luat șef în Guvernul comunist din calitatea de director al fabricii de bomboane Bucuria din Chișinău.

La alegerile prezidențiale din octombrie 2024, Vasile Tarlev a obținut în primul tur un scor de 3,19%, mai precis 49.317 voturi.

„Alternativă pro-UE”

Blocul Alternativa, condus de edilul Chișinăului, Ion Ceban, împreună cu Alexandr Stoianoglo, fost procuror general și fost candidat în scrutinul prezidențial din octombrie 2024, Ion Chicu, fost premier, și Mark Tkaciuk, ideologul Congresului Civic, oferă o opțiune electoratului orientat spre Uniunea Europeană.

Ceban, reales în funcția de primar al Chișinăului în 2023, dar lovit la începutul lunii iunie de interdicția de intrare în spațiul Schengen, a declarat că va renunța la fotoliul de deputat. După depunerea actelor la CEC, el a confirmat presei că va face campanie împreună cu echipa „Alternativa”, iar ulterior va reveni în funcția de primar, pentru că are un „contract cu chișinăuienii”.

Alexandr Stoianoglo își joacă acum cartea de victimă a puterii. În noiembrie 2019, acesta a fost numit de preşedintele socialist de atunci, Igor Dodon, în funcţia de procuror general, cu un mandat de 7 ani.

Apoi, în octombrie 2021, la câteva luni după ce venirea PAS la guvernare, partidul Maiei Sandu, între timp ajunsă preşedinte al ţării, Stoianoglo a fost reţinut chiar în biroul său de la Procuratura Generală şi cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi fals în declaraţii.

Ion Chicu a fost premier al Republicii Moldova, începând cu 14 noiembrie 2019, după demiterea cabinetului de miniștri condus de Maia Sandu. Înainte de a prelua funcția de prim-ministru, Ion Chicu a fost consilierul președintelui Igor Dodon.

Chicu a participat în calitate de candidat, din partea PDCM, la scrutinul prezidențial din 20 octombrie 2024. El a obținut 2,06% din voturi.

În noiembrie 2024, partidul său a declarat că nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale și, respectiv, pe Maia Sandu în calitate de câștigător al scrutinului.

Mark Tkaciuk a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău în perioada 2001 – 2002 și 2009 – 2014. Tkaciuk a fost și consilierul lui Vladimir Voronin, pe probleme politice.

„Partidul Nostru”, tot mai aproape de Parlament

Partidul lui Renato Usatîi, fost primar al municipiului Bălți, cunoscut pentru stilul său nonconformist, este cotat cu potențial de a trece pragul electoral, potrivit sondajelor.

„Partidul Nostru” a proclamat în statutul său „vectorul de dezvoltare națională” și își propune, între altele, „promovarea unei politici externe subordonate intereselor cetățenilor Republicii Moldova”. Formațiunea a înscris succese electorale în alegeri locale, dar a ratat, în trecut, să intre în Parlament. La alegerile din 2014, „Partidul Nostru” a fost eliminat din cursă pentru o presupusă finanțare a campaniei din Rusia, acuzație respinsă de formațiune.

Popular prin live-urile de pe TikTok și prin pasiunea pentru karaoke și concerte, Usatîi încearcă să capitalizeze nemulțumirea electoratului față de ceilalți actori politici.

În 2020 și 2024, Usatîi a candidat la președinție, ocupând în ambele cazuri locul trei, fiind, conform RISE, „cel mai bogat candidat”. El indicase în declarația sa de avere o donație în valoare de două milioane de euro, mai multe imobile și mașini.

Usatîi a fost ales primar de Bălți de două ori, în 2015 și 2021, însă a renunțat la mandatul de edil de fiecare dată, înainte să și-l ducă la capăt.

Principalul partid asociat cu Plahotniuc mai așteaptă

Partidul Democrat Modern din Moldova (PDMM) al lui Vladimir Cebotari și altor apropiați ai lui Vladimir Plahotniuc a încercat fără succes, pe 25 august, să obțină înregistrarea în alegerile parlamentare din septembrie, dar mai păstrează o șansă, Comisia Electorală Centrală stabilind să reexamineze dosarul.

Blocul „Victorie”, eliminat din alegeri

Partidele „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Victorie”, care fac parte din Blocul Electoral „Victorie” al fugarului Ilan Șor, au rămas în afara cursei.

Magistrații moldoveni precizează că măsura nu vizează ideile politice sau interzicerea partidelor, ci doar participarea la acest scrutin, din cauza neîndeplinirii unei cerințe procedurale obligatorii.

De asemenea, în alegeri participă Coaliția pentru Unitate și Bunăstare, condusă de Igor Munteanu, Mișcarea „Respect Moldova”, condusă de Mihai Lupu, Alianța pentru Unirea Românilor, în frunte cu Boris Volosatîi, Partidul Social Democrat European, condus de Tudor Ulianovschi.

Foto: Shutterstock

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Partidul „Moldova Mare”, asociat cu Ilan Șor, a fost scos din cursa electorală de la Chișinău. La fel, partidul „Pentru Oameni, Natură și Animale”
• Maia Sandu spune că Rusia încearcă să INFLUENȚEZE alegerile din Republica Moldova. Kremlinul neagă acuzațiile