Culisele votului cu miză uriașă din Suedia. Analistul Ștefan Popescu explică de ce s-ar putea schimba radical orientarea politică a suedezilor. Țara e măcinată de probleme cu migranții și criminalitatea

Alegerile din Suedia se desfășoară sub spectrul unei crize profunde de securitate internă, pe fondul creșterii criminalității și a problemelor legate de integrarea migranților. Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat pentru Gândul de ce aceste provocări forțează o schimbare de direcție pe scena politică suedeză și ar putea să pună capăt deceniilor de politică a „porților deschise” și să determine o radicalizare a partidelor de centru.

Creștere economică umbrită de criminalitate și modificări demografice

Deși Suedia se bucură de stabilitate financiară, țara scandinavă se confruntă cu un paradox. Potrivit analistului Ștefan Popescu, principala vulnerabilitate este legată de schimbările demografice și de șomajul din rândul străinilor.

„Suedia are o creștere economică printre cele mai bune dintre toate țările din OCDE. Șomajul rămâne relativ ridicat, dar mai ales concentrat în rândul anumitor categorii de imigranți. Inflația este, de asemenea, sub control. Problema este legată de proporția populației migrante în ansamblul populației. Adică 28%, un suedez din trei, are origine străină, iar 10% sunt din Orientul Mijlociu și din Africa”, a explicat Ștefan Popescu.

Această schimbare demografică accelerată a venit la pachet cu o provocare majoră privind siguranța cetățenilor, aspect care a transformat radical percepția suedezilor despre propria țară.

„Alături de această proporție mare a populației de origine străină și îndeosebi extraeuropeană, există o problemă clară și obiectivă legată de insecuritate. Criminalitatea este mai mult decât dublă față de restul Europei. Problema armelor de foc, bandelor criminale implicate în tot felul de traficuri și cu origini islamiste, toate acestea fac ca 40% din populația Suediei să considere că stă într-o țară nesigură”, a precizat analistul.

Sfârșitul politicii „porților deschise” și „radicalizarea centrului”

Pe fondul acestor tensiuni sociale, societatea suedeză cere o schimbare de paradigmă. De la o abordare extrem de permisivă, susținută ani la rând, s-a ajuns în punctul în care o parte semnificativă a populației solicită măsuri drastice.

„De la o politică a porților deschise, fără absolut nicio limită din partea guvernărilor social-democrate suedeze, s-a ajuns la o situație în care Suedia dorește măsuri ceva mai restrictive. Problema este în momentul în care la 10 milioane de locuitori aproape 3 sunt de origine străină. Situația nu știu cât poate fi controlată și de unde. Această opțiune a unei părți semnificative a populației suedeze pentru mai mult control, pentru mai multă securitate”, a subliniat expertul în politică externă.

Întrebat cum ar putea arăta viitorul Suediei dacă alegătorii se vor îndrepta masiv către partidele de dreapta, Ștefan Popescu a arătat că asistăm la un fenomen prezent la nivel european.

„Există o tendință pe care o observăm și în Germania și în Franța, pe fondul acelorași ingrediente ale crizei, și anume radicalizarea centrului. Pentru că centrul începe să se adapteze la aspirațiile și îngrijorările legitime ale majorității electoratului și, bineînțeles, există și o parte de calcul politic, în condițiile în care o parte tot mai importantă a electoratului solicită măsuri mai ferme în anumite direcții. În aceste condiții, spectrul politic își asumă, cel puțin parțial, tematica partidelor radicale”.

Suedia rămâne o voce fermă în NATO și în sprijinirea Ucrainei

În ciuda posibilelor schimbări radicale de pe scena politică internă, direcția Suediei pe plan extern și angajamentele sale de securitate nu vor suferi modificări majore, alegerile fiind dictate strict de criza internă.

„Suedia tot timpul a fost o prezență constantă în ceea ce privește spațiul estic, la susținerea Ucrainei. O țară care s-a integrat recent în NATO joacă un rol foarte important în toate calculele legate de Marea Baltică, Arctica, se află la intersecția intereselor americane, britanice, franceze”, punctează analistul.

Ștefan Popescu a făcut și o paralelă cu situația politică din Germania, subliniind că miza de la Stockholm este pur internă și nu un joc geopolitic de campanie.

„În Germania s-a observat foarte clar că există o dorință de a folosi în mod electoral Rusia, în special conflictul din Ucraina, sperând că se limitează în acest fel ascensiunea AfD-ului. În Suedia nu a fost acest caz. În Suedia e o problemă de criminalitate, de insecuritate și o aspirație pe care nu putem să o considerăm decât legitimă în a se controla, să se renunțe la politica unor porți deschise, fără niciun fel de limită”, a conchis acesta.