Cum își cloceau dinozaurii ouăle. Oamenii de știință au construit un cuib în mărime naturală pentru a afla răspunsul
Povestea fiecărui dinozaur care a stăpânit vreodată Pământul începe la fel: în interiorul unui ou. Totuși, modul în care aceste creaturi reușeau să-și aducă puii la viață a rămas mult timp un mister pentru cercetători. În timp ce crocodilii de astăzi se bazează pe căldura soarelui și a pământului, iar păsările își folosesc propriul corp pentru incubație, dinozaurii par să fi găsit o cale de mijloc surprinzătoare. Un studiu recent, publicat în revista Frontiers in Ecology and Evolution, a încercat să elucideze acest secret și s-a concentrat pe oviraptori, un grup de dinozauri cunoscuți pentru cuiburile lor fosilizate, unde ouăle apar așezate în inele ciudate.
Pentru a înțelege cum funcționa acest incubator natural, oamenii de știință din Taiwan au dat dovadă de o creativitate dusă la extrem. Aceștia au construit o replică în mărime naturală a unui oviraptor din lemn, polistiren și pânză, pe care au dotat-o cu senzori de temperatură performanți.
Provocarea cea mai mare a fost însă fabricarea ouălor artificiale. Deoarece structura lor nu seamănă cu nimic din ceea ce există astăzi în natură, cercetătorii au creat ouă din rășină care să imite perfect densitatea celor reale. Le-au așezat apoi în cercuri concentrice, exact după modelul din siturile arheologice.
Credit imagine: Chun-Yu Su
Experimentele au scos la iveală detalii fascinante despre viața de familie a dinozaurilor. Cercetătorii au observat că, din cauza aranjamentului inelar, un oviraptor adult nu putea să atingă toate ouăle în același timp pentru a le oferi căldură uniformă.
La temperaturi scăzute, diferențele de căldură dintre ouă erau atât de mari, încât puii ar fi ieșit din coajă la momente total diferite, fapt ce ar fi fost un dezastru pentru supraviețuirea grupului. Totuși, pe măsură ce mediul se încălzea, aceste diferențe dispăreau aproape complet. Acest lucru demonstrează că dinozaurii nu se bazau doar pe căldura corpului lor, ci erau maeștri în utilizarea resurselor externe.
Concluzia studiului arată că oviraptorii foloseau o strategie mixtă și extrem de inteligentă. Aceștia își îngropau ouăle pe jumătate în sol și profitau de căldura soarelui.
În acest timp, corpul părintelui servea mai degrabă ca un scut protector sau ca o umbrelă care menținea echilibrul termic. Această metodă arată că natura nu are o singură soluție „corectă” pentru apariția vieții. Succesul unei specii depinde întotdeauna de modul în care folosește lumea din jur.
AUTORUL RECOMANDĂ: