„Trebuie să o avem”. Interesele SUA în Groenlanda, dincolo de ambiția lui Trump. „Topirea suplimentară a gheții va încuraja China să extindă liniile de transport maritim în Arctica”

Președintele Donald Trump este interesat de Groenlanda cel puțin din anul 2019, atunci când a discutat despre achiziționarea teritoriului cu consilierii săi și a exprimat public dorința de a-l obține. În ciuda mesajelor constante ale președintelui SUA cu privire la Groenlanda, Europa nu a luat în serios eforturile continue ale Casei Albe de extindere teritorială.

În decembrie 2025, președintele Trump l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, trimis special în Groenlanda, spunând: „Trebuie să o avem”.

• Această decizie a dus la o mustrare vehementă din partea conducerii daneze, care a menționat că „integritatea teritorială trebuie respectată”.
• Adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe, Stephen Miller, a insistat asupra cât de ușoară ar fi achiziționarea Groenlandei, susținând că nu ar fi nevoie de intervenție militară americană, deoarece „nimeni nu se va lupta cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.

„În ciuda mesajelor clare și transparente transmise de administrație, Europa a fost lentă în a formula un răspuns colectiv”, avertizează Emily Benson într-o analiză publicată de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS).

Valoarea strategică a Groenlandei

În timp ce analizează cum să răspundă amenințării Statelor Unite de a ocupa un teritoriu NATO, Europa se va orienta, inevitabil, către tehnologie.

• Amenințările SUA la adresa Groenlandei vor accelera eforturile Uniunii Europene de a reduce riscurile reprezentate de tehnologia americană.
• Deși o acțiune militară rămâne puțin probabilă, postura agresivă a administrației Trump față de Groenlanda este un catalizator suplimentar pentru mișcarea pentru suveranitatea digitală a Europei și ar putea avea un impact semnificativ asupra cotei de piață pe termen lung a companiilor americane din întreaga Europă.

„Groenlanda are o valoare strategică prin potențialul său. Conține rezerve majore neexploatate de minerale critice, care prezintă un mare interes pentru Statele Unite și Europa, în timp ce acestea încearcă să renunțe la dependența de China pentru resurse critice.

RESourceEU, lansată odată cu Strategia Europeană de Securitate Economică recent actualizată, alocă în mod specific fonduri pentru proiecte minerale critice în Groenlanda.

Cu toate acestea, majoritatea acestor zăcăminte nu sunt în prezent viabile din punct de vedere economic, deoarece extracția rămâne dificilă, dacă nu imposibilă”, continuă Emily Benson.

„China și-a extins transportul maritim de containere în Arctica”

Pe măsură ce topirea gheții se accelerează, aceste zăcăminte ar putea deveni mai accesibile, dar mineralele critice, deocamdată, nu sunt decât o distragere a atenției de la dinamica puterii coerente.

Pe de altă parte, vasta coastă arctică a Groenlandei îi conferă acesteia o importanță strategică tot mai mare.

„Statele Unite sunt din ce în ce mai îngrijorate că topirea suplimentară a gheții va încuraja China să extindă liniile de transport maritim în Arctica, prezentând noi riscuri comerciale și militare, putând duce la un „Drum al Mătăsii Arctic”.

În 2025, Departamentul de Securitate Internă al SUA și alții au avertizat că China și-a extins transportul maritim de containere în Arctica, cu un record de 14 călătorii cu nave containerizate – o creștere, dar departe de zecile de mii de nave care tranzitează canalele Suez și Panama în fiecare an.

Adevărata amploare a activității chineze în regiune este aprins contestată.

Condițiile de iarnă nu au facilitat trecerea completă din Asia de Est, iar Rusia nu menține misiuni funcționale de căutare și salvare în nordul îndepărtat, descurajând navele să traverseze coasta rusească”, precizează Emily Benson în analiza publicată de CSIS.

China și Rusia au organizat exerciții militare comune în regiune

Pe lângă dorința de a supraveghea rutele maritime internaționale, interesele SUA în Groenlanda se referă în primul rând la afacerile militare și la securitatea națională a SUA, consideră Emily Benson, iar aceasta punctează câteva idei esențiale.

• China și Rusia au organizat exerciții militare comune în regiune, iar decenii de consolidare militară regională sunt palpabile.
• Flota nordică a Rusiei, o parte esențială a descurajării nucleare a Rusiei , este staționată în Peninsula Kola, în Arctica rusă.
• Dorința SUA de a-și extinde prezența în regiune vine la pachet cu noi temeri legate de războiul desfășurat prin intermediul vehiculelor submarine autonome , inclusiv a celor cu capacități de lansare a armelor nucleare, cum ar fi testele Poseidonale Rusiei.
• Topirea gheții va permite o mai bună colectare de informații prin intermediul imaginilor din satelit, expunând potențial o amploare mai mare a ambițiilor militare regionale.

„Pe scurt, schimbările climatice deschid Arctica către o activitate comercială mai amplă, de la transportul maritim la minerit, ceea ce, la rândul său, atrage atenția marilor puteri mondiale, transformând-o într-o regiune cu o concentrare geopolitică și o concurență mai mare”, mai scrie Emily Benson.

Trump: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”

Într-adevăr, președintele Trump a declarat în decembrie 2025: „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională, nu pentru minerale”.

„Și totuși, nu prea este nevoie ca Statele Unite să dețină Groenlanda pentru propria securitate. Statele Unite au avut aproximativ 15.000 de soldați și numeroase baze în Groenlanda în timpul Războiului Rece, iar acum au doar 150 de soldați și o bază.

Dacă Statele Unite doresc să își mărească prezența, au libertatea să o facă în temeiul acordului pe care îl au cu Danemarca.

Astfel, în ciuda importanței crescânde a securității arctice, concentrarea administrației Trump asupra deținerii Arcticii li se pare europenilor ca fiind detașată de orice rațiune de securitate și fiind condusă de o abordare imperialistă”, încheie Emily Benson.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Factorul „Trump” și o mare dilemă la Moscova. Iranul, aliatul Rusiei, se află în dificultate, dar viitoarele mutări ale Kremlinului sunt greu de anticipat
• Ar funcționa atacurile aeriene ale SUA împotriva Iranului? „Puterea aeriană, nesusținută terestru, s-a dovedit a fi un instrument imperfect de-a lungul timpului”
• Dureri de cap la Beijing. SUA și Taiwan vor produce în comun muniție de artilerie de 155 mm, pentru a-și asigura aprovizionarea în timp de război
• „Războiul petrolierelor”, SUA vs. Rusia. Dr. Pierre Thévenin, cercetător în drept maritim internațional: „Când o navă își schimbă pavilionul în timp ce se află pe mare este considerată apatridă”
• Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”