„Războiul petrolierelor”, SUA vs. Rusia. Dr. Pierre Thévenin, cercetător în drept maritim internațional: „Când o navă își schimbă pavilionul în timp ce se află pe mare este considerată apatridă”

În data de 7 ianuarie, forțele militare americane au confiscat încă trei petroliere care ar face parte din „flota din umbră” a Rusiei, după ce una dintre nave – fostă Bella 1, apoi Marinera – a fost urmărită timp de mai multe săptămâni. După ce nava a solicitat protecția Rusiei și și-a schimbat pavilionul la sfârșitul lunii decembrie, Moscova a mobilizat nave de război și un submarin pentru a interveni.

• În ciuda acestor manevre, personalul american a urcat în cele din urmă la bord și a reținut nava.
• Ministerele Transporturilor și Externelor din Rusia au acuzat, ulterior, Washingtonul de încălcarea Convenției ONU privind Dreptul Mării, în timp ce SUA susține că operațiunea a fost o aplicare legală a sancțiunilor.

MILITAR Netanyahu: „Știu că prețurile la benzină sunt prea mari din cauza războiului, dar ce s-ar fi întâmplat dacă Iranul avea acum bomba atomică?”

00:56

TENSIUNI Trump îl critică pe Zelenski pentru bombardarea rafinăriilor din Rusia: „Atacurile afectează grav piețele petroliere la nivel mondial, inclusiv pe fermierii din SUA. Dar lui Zelenski nu-i pasă și nu vrea să înceteze războiul pentru că primește bani de la Europa”

00:12

Într-un interviu acordat publicației independente Meduza, dr. Pierre Thévenin – cercetător în drept maritim internațional la Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm  -a explicat legalitatea acțiunilor întreprinse de ambele părți, SUA și Rusia, în „războiul petrolierelor”.

Vineri, 9 ianuarie 2025, Statele Unite au confiscat petrolierul Olina în Caraibe, lângă Trinidad, ca parte a eforturilor Washingtonului de a controla exporturile de petrol din Venezuela. Anterior fuseseră confiscate petrolierele Marinera (fost Bella 1) și Sofia.

Poziția SUA. Confiscarea petrolierului ar putea fi legală, în conformitate cu regulile maritime

Schimbarea unui pavilion pe mare reprezintă o încălcare a dreptului maritim internațional în temeiul articolului 92 din Convenția ONU asupra dreptului mării (UNCLOS), principalul instrument de reglementare global în acest domeniu:

• O navă navighează sub pavilionul unui singur stat și, cu excepția cazurilor excepționale prevăzute în mod expres în tratatele internaționale sau în prezenta convenție, este supusă jurisdicției exclusive a acestuia în marea liberă.
• O navă nu își poate schimba pavilionul în timpul unui voiaj sau în timp ce se află într-un port de escală, cu excepția cazului unui transfer real de proprietate sau a unei schimbări de înmatriculare.
• O navă care navighează sub pavilioanele a două sau mai multe state, folosindu-le după conveniență, nu poate revendica niciuna dintre naționalitățile în cauză față de niciun alt stat și poate fi asimilată unei nave fără naționalitate.

Conform articolului 92(2), după cum explică Pierre Thévenin, schimbarea drapelului din Guyana cu drapelul Rusiei ar putea însemna că Bella 1 — redenumită ulterior Marinera sub jurisdicția Rusiei — își pierde protecția juridică inițială.

Bella 1 — redenumită ulterior Marinera sub jurisdicția Rusiei | Foto – Profimedia Images

Principiul care formează nucleul argumentului juridic american

Când o navă navighează sub pavilionul unui stat, cum ar fi Panama, aceasta se află sub jurisdicția exclusivă a statului respectiv.

Doar autoritățile panameze pot acționa la bordul navei și numai acestea o pot controla sau aresta (conform articolului 94 din UNCLOS).

• Există doar patru excepții în care această jurisdicție poate fi înlocuită: comerțul cu sclavi (articolul 99), pirateria (articolele 100 și 101), traficul ilicit de droguri (articolul 108) și transmisiunile neautorizate în larg (articolul 109).
• În cazul acestui petrolier, însă, nimeni nu susține că s-a întâmplat vreunul dintre aceste lucruri.

Când o navă își schimbă pavilionul în timp ce se află pe mare, este considerată apatridă. În absența unei afilieri naționale, orice navă de război sau navă guvernamentală își păstrează dreptul de a efectua inspecții și de a confisca nava.

Acest principiu formează nucleul argumentului juridic american. În special, autoritățile din Estonia și Franța au folosit un raționament similar pentru a justifica reținerea petrolierelor rusești din „flota din umbră” în 2025.

În ce situații acțiunile SUA se abat de la UNCLOS

În ceea ce privește nava-cisternă Sofia, cea de-a doua reținută pe 7 ianuarie, CBS relatează că aceasta operează sub pavilion camerunez.

SUA au acuzat-o de încălcarea unui embargou impus Venezuelei. Conform acestui raționament, confiscarea încalcă dreptul internațional în mai multe moduri, potrivit lui Pierre Thévenin.

„În primul rând, din perspectiva dreptului internațional public, un embargou este un instrument ilegal de presiune asupra unui stat suveran, deoarece încalcă dreptul Venezuelei de a-și stabili propriile politici – o încălcare a articolului 2(7) din Carta ONU.

• În plus, în conformitate cu dreptul maritim internațional, un embargou încalcă dreptul de trecere inofensivă și libertatea de navigație în apele teritoriale venezuelene (articolele 17-19 din UNCLOS), în zona sa economică exclusivă (articolul 58(1) din UNCLOS) și în marea liberă (articolul 87 din UNCLOS).
• Confiscarea navei Sofia încalcă, de asemenea, jurisdicția Camerunului. Conform articolului 94 din UNCLOS, numai statul de pavilion are autoritatea de a-și aresta propriile nave.

Forțele americane ar putea confisca nava fără consimțământul camerunezului doar dacă aceasta ar fi implicată în comerțul cu sclavi, piraterie, trafic de droguri sau transmisii neautorizate din marea liberă”, explică expertul.

Poziția Rusiei. De ce confiscarea petrolierului ar fi putut încălca dreptul maritim internațional

Oficialii ruși invocă articolul 92(1) din UNCLOS, care face o excepție pentru un „transfer real de proprietate” sau „schimbare de înmatriculare”. Se pare că atât proprietatea, cât și înmatricularea navei Bella 1 (redenumită Marinera ) s-au schimbat în timp ce nava era urmărită de Marina SUA.

Conform relatărilor Financial Times , proprietatea petrolierului a fost transferată în decembrie către firma rusă Burevestmarin.

Înainte ca forțele americane să rețină nava, aceasta fusese adăugată în registrul maritim al Rusiei, iar statutul său oficial în baza de date a Organizației Maritime Internaționale a fost actualizat la un pavilion rusesc.

Cine are dreptate?

În prezent, nu există o soluție juridică clară pentru această dispută.

După cum a menționat The Conversation, schimbarea pavilionului în timpul unei urmăriri active reprezintă un nou precedent în dreptul maritim. Atât SUA, cât și Rusia ar trebui să își dovedească cazul dacă se lansează o anchetă oficială.

Thévenin notează că, dacă schimbarea drapelului este declarată ilegală în temeiul articolului 92(1) din UNCLOS, Rusia nu ar avea, în esență, dreptul de a lua măsuri de represalii împotriva SUA.

Orice scenariu care implică o escaladare militară rămâne, în opinia sa, foarte puțin probabil.

Sursa foto petroliere colaj main – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Rețeta sigură pentru EȘEC. Țări membre NATO nu înțeleg riscurile din spațiul cibernetic. „Alianța rămâne slabă, ancorată în apărarea pasivă, continuă să cedeze inițiativa adversarilor săi”
• Experimentele Kremlinului în vreme de război. De ce aplică Putin formula „ȚAR BUN, BOIERI RĂI” pentru guvernatorii din unele regiuni ale Rusiei. „Excentrici, populiști, predispuși la scandaluri”
• Primele concluzii după ce Rusia a testat racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. „Element al unui joc politic, răspuns propagandistic pentru SUA, un vestitor al dezordinii sau un simbolism tardiv”?