„Dragă mamă și tată, aflați despre mine…” Analiza care arată cum unda de șoc a votului din diaspora s-a propagat la părinții rămași acasă, cu efecte NEAȘTEPTATE asupra zilei de duminică

Redactor:
Andreea Ofițeru
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Cum votează românii: Ponta sau Iohannis?

După ce a analizat votul din peste 3.000 de localități, orașe și comune, sociologul Dumitru Sandu și-a dat seama că nu doar simpla poziționare geografică a influențat rezultatul alegerilor, așa cum pare privind harta României împărțită în două, între Ponta și Iohannis.  Există mai mulți factori care au influențat votul: gradul de sărăcie, legătura cu diaspora și rețelele sociale, cultura și activitatea de campanie a fiecăruia dintre candidați. Dumitru Sandu a realizat o hartă detaliată prin care România nu se împarte pur și simplu în roșu și albastru și care arată că există zone în care rezultatul este departe de a fi tranșat. „În primul rând, lupta se va duce în principal acolo unde procentele au fost apropiate, ceea ce înseamnă sub 20 de puncte procentuale. Ce e mai mare de 25% e tranșat. Dar în localitățile unde diferența e mai mică de 20-25% acolo lupta este din plin, iar pe segmente sociale vor fi mai active segmentele sociale aflate în contact direct/indirect cu diaspora, dar și la periferiile orașelor mari. Deci, practic urmează să apară un segment foarte activ de populație”, spune Dumitru Sandu.

CITIȚI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL

Domnule Dumitru Sandu, ați văzut harta „ruperii” României în două, după votul din 2 noiembrie, colorată în roșu și albastru. Cum comentați această hartă?

Este una dintre hărțile posibile. E o hartă făcută pe logica de alb și negru. Cei care au construit-o, pornind de la date reale, au spus dacă în localitatea X sau în județul Y, predominant a fost votul pentru Ponta, județul este roșu, dacă a fost predominant cu un procent-două în plus pentru Iohannis,  județul are culoare care nu e roșu. Asta e logica pe care s-a lucrat. Se poate. Nu e nicio problemă. Depinde ce vrei.

Cât de reală este această hartă?

Reală este, pentru că e o hartă construită pe ideea de culori acordate în funcție de procentul maxim. Însă, dacă vrei explicație și previziune nu poți lucra cu ea. Dacă vrei să înțelegi ce e în spatele votului, eu prin meseria mea sunt obligat să le spun studenților ce este în spatele votului, atunci nu poți lucra cu alb și negru. Ai nevoie de previziune legată de locurile, de localitățile și regiunile, în care e probabil că se va schimba semnificativ ceva. Aici, iarăși nu o poți schimba.

Regiunile istorice nu sunt atât de omogene pe cât par

La rândul dumneavoastră, ați făcut o hartă denumită generic „Două Românii și o diasporă” în care explicați cam cum a avut loc votul în străinătate și spuneți că au fost mai multe modele de vot. Ce ne puteți spune despre aceste modele de vot?

Ele pot fi mai puține, pot fi mai multe, pentru că deocamdată prima lentilă pe care am folosit-o pentru a vedea diversitățile a fost lentila județeană. Imediat însă, după ce a apărut harta respectivă, am fost obligat să lucrez cu o lupă mai fină. Am coborât de la 41 plus Bucureștiul, asta înseamnă 42 de județe, la comune și orașe. Asta înseamnă că am vrut să reconstitui imaginea votului din 2 noiembrie folosind peste 3.000 de localități, având votul pentru fiecare dintre cei 14 candidați, iar pe de altă parte având datele legate de nivelul mediu de educație, de vârsta medie a populației și tot ce înseamnă nivel de dezvoltare. Asta este o categorie de factori.

Harta întocmită de Dumitru Sandu

A doua categorie de factori care m-a interesat și care cred că contează în explicarea fenomenului, este legată de rețelele sociale. Mai mult decât în anii anteriori, va conta foarte tare unde sunt plecați oamenii din localitate să lucreze în străinătate. Veți vedea că nu e suficient să zici localitatea X are atâția oameni la lucru în străinătate. Unde-i are? De ce? Pentru că are loc un proces de învățare, de socializare, cei de acolo trimit acasă gânduri, valori ș.a.m. d.

În al treilea rând, sunt factori culturali, și cu asta ajungem direct la punctul de pornire. Vom vedea că Transilvania nu e atât de omogenă pe cât pare. Vechiul Regat, cu Moldova, cu Muntenia, cu Dobrogea și Oltenia, nu e atât de omogenă pe cât pare.

În al patrulea rând, vorbim despre modul în care au lucrat echipele de campanie pentru fiecare dintre candidați.

Factorii care ar putea schimba soarta alegerilor

Există vreo legătură directă între rutele pe care le-ați trasat dumneavostră și candidați? Cum a fost influențat votul de sărăcie, de rețele sociale sau de cultură?

Ca să rezumăm pentru cei care urmăresc discuția noastră, vă propun să le luăm pe rând pe trei dintre ele. Cea de-a patra – munca echipelor de campanie- se vede la televizor, dar eu nu am date pentru măsurarea ei. Eu cred că nu contează foarte tare cum e cu emisiunea din ultima seară, din penultima seară, pe echipe de campanie se anulează reciproc chestiunile astea.

România se află în clipa de față într-un stadiu în care există clar mișcări sociale, care întrețin toată discuția despre cum s-a votat la Viena, Paris s.a.m.d, toată discuția despre ce s-a creat pe linia DNA-ului.

Toate acestea au creat teme de agendă publică. Aceste teme de agendă publică, știu, cu datele pe care le am, că e foarte probabil că vor juca mai puternic decât discursurile candidaților.

Votul din diaspore

Dacă într-o localitate nu ajunge candidatul, ci numai mesajul de la televizor, ce se întâmplă?

Se întâmplă că, chiar dacă ajunge și candidatul, ajunge și imaginea de la televiziune, practic toate astea sunt puse în balanță cu ce zice vecinul, cu ce zice copilul meu din Italia sau Germania, și practic eu iau decizia în funcție de cel în care cred cel mai mult, vecin, rudă, prieten, candidat.

„Diferențele dintre cei doi candidați sunt instabile. În turul 2 am putea avea alte procente”

Cine a câștigat pentru fiecare dintre cei trei factori- dezvoltarea sărăciei, rețele sociale și cultură- pentru care aveți date?

Pentru fiecare dintre ei avem regularități, opoziții pe care încerc să le descriu. La dezvoltarea sărăciei este foarte adevărat că harta cu cele două culori- albastru și roșu- se regăsește aici. Votul pentru Victor Ponta este localizat majoritar, chiar dacă nu judec numai pe maxim și minim, ci și pe intermediar, în vechiul Regat. Numai că, de exemplu, Iași, Neamț și Suceava sunt în Moldova, adică vechiul Regat, dacă ar fi să judecăm după culori aceste județe ar trebui încadrate la roșu, de stânga. Dar situația este diferită.

Avem în minte harta vechiului Regat, dar nici aici nu toate județele sunt la fel de sărace. Și atunci cele trei județe din Nordul Moldovei, urmate de Galați, Constanța, Tulcea, urmate Nordul Munteniei de Prahova, urmate în Nordul Olteniei de Vâlcea, toate acestea sunt județe care se rup din logica votului majoritar, covârșitor pentru Ponta.

Intră în logica votului în primul rând pentru Ponta, în al doilea pentru Iohannis. În total, sunt 10 astfel de județe în toată țara. Diferențele între procentul Ponta și Iohannis merg între  5-6% și 12%.

Toate aceste diferențe sunt instabile, în sensul că e foarte probabil că în turul doi vor fi alte rezultate. De ce? Pentru că diferența de 15, 10 sau 5 procente din turul I poate modificată în turul al doilea. De ce spun asta? În primul rând, pentru că apar alți alegători care nu au fost în turul 1. În al doilea rând, alt factor care joacă foarte tare relativ previzibil ține de mișcările sociale, asociate votului din 2 noiembrie, pe votul în străinătate.

Noi am regionalizat foarte tare discuția pe multe teme, dar ce se întâmplă acum, în noiembrie 2014, în legătură cu mișcările sociale, dezbaterea publică nu mai este fenomen de regiune istorică și de diasporă. Este în primul rând fenomen de conștiință civică, orientare spre vot, agendă publică la nivelul orașelor mari, care ele fac agenda publică. Uitați-vă unde au avut loc protestele din ultimele zile.

Ce ne spuneți despre votul din diaspora?

Ăsta este un capitol care își merită toată atenția pentru că datele sunt importante. E prima dată când se vede foarte clar legătura extrem de puternică între diaspore și țară. Vom vedea că votul nu e același în toată diaspora. În primul rând, votul din Republica Moldova diferă de votul din noua diasporă constituită din votanții plecați la lucru în străinătate după 90 în țările europene.

„1,5 milioane de români plecați în străinătate au drept de vot, pentru ei ar trebui asigurate locuri de vot”

Spuneați în analiza dumneavoastră că de fapt migrația românească se transformă treptat în diaspore, mai degrabă în Nordul Europei decât în Sudul Europei. De ce vorbim de mai multe diaspore?

Eu „am stat de vorbă” cu 3.000 și ceva de localități. Diasporele sunt diferite pentru că au compoziție educațională, culturală diferită, au vârste diferite. Spre Italia s-a plecat demult, spre Marea Britanie, Suedia și Danemarca mai târziu. Deocamdată aș merge pe corectarea imaginii publice, care nu știu de unde vine, că votul diasporei și cultura de diasporă înseamnă ce pun în urnă cei aproximativ 1,5 milioane de oameni. Din totalul de aproximativ 3 milioane de români plecați în străinătate 1,5 milioane au drept de vot, pentru ei ar trebui asigurate locuri de vot.

Ideea că în dispore se poate vota oricum și că în țară e altceva nu e corectă. Am luat localitate cu localitate să văd dacă între procentele de vot pentru primii doi candidați, Iohannis și Ponta, și locurile unde sunt plecați majoritar cei din localitățile respective e vreo legătură. Constatăm că în localitățile care au ponderi mari de persoane plecate pentru mai mult de un an de zile se votează mai mult în favoarea lui Victor Ponta decât în favoarea lui Iohannis.

Pentru Iohannis am surprinzător legătură puternică cu plecările spre Spania. Localitățile din România în care există o pondere mai mare de plecări în Spania dau un procent mai mare de votanți pro Iohannis.

Pentru Iohannis votează și localități care au persoane plecate în Germania și SUA.

Ceea ce vreau să pun în evidență este următorul lucru: pe migrație fiecare localitate este ca un individ, are experiență pe migrație fie mai mult în Spania, Suedia, etc. Experiența majoritară pe migrație pe care oamenii dintr-o anumită localitate influențează votul.

Concluzia este următoarea: diaspora nu condiționează, nu marchează votul numai prin ce pune în urnă, ci și prin ce se discută cu cei care sunt plecați de acasă.

Fac un scenariu: dacă să zicem că am o fiică care lucrează în Anglia și care mă sună și-mi spune că n-a putut vota, și nici în turul doi nu poate vota, nici nu trebuie să-mi spună mai mult.

„Nu există o diasporă, există diaspore”

Există vreo influență între modul de trai de acolo și puterea de acolo, în sensul că dacă acolo sunt liberalii  la putere și mie mi-e bine atunci votez cu liberalii și în țară, sau invers dacă mi-e bine cu socialiștii votez și în țară cu socialiștii?

E corectă întrebarea, dar mai mult decât cine e la putere acolo, stânga, dreapta, extrema, contează foarte tare nivelul de educație al celui care este acolo. La ce ne referim când vorbim despre nivelul de educație? Fiecare dintre noi trăiește cu o hartă mentală a ceea ce este bine pentru România .

Omul votează în funcție de ceea ce crede el că este bine pentru România și pentru el. Toți factorii pe care noi i-am menționat acum sunt factori abstracți, dar e clar că toate se topesc într-o agendă personală, agendă publică – asta mă duce la vot.

În calitate de sociolog, aș sublinia că agenda publică realizată în această toamnă cu ocazia alegerilor din România nu se închide acum. Ea va continua pentru că problemele sunt grele: modernizarea instituțională, anticorupția, eficiența administrativă, toate astea sunt teme care intră în conștiința publică și își au inerția lor. Din fericire, societățile merg înainte pentru că procesele sociale sunt „încăpățânate”, nu se opresc.

Dumneavoastră care ați făcut mai multe studii despre diasporă cum i-ați caracteriza pe românii din străinătate în câteva cuvinte?

Am introdus ideea de diaspore. E clar că la nivelul lor sunt grade diferite de activism. Mă feresc să vă dau un răspuns global dintr-o dată. E clar că pentru cei pe care i-am văzut există mișcări sociale în diaspora în favoarea votului deschis, egalitar pentru toți.

Sunt mișcări sociale, adică e vorba de o acțiune colectivă pentru rezolvarea unor probleme prin soluții instituționale.

Până nu se găsesc soluțiile pentru vot- prin corespondență, mai multe cabine de vot, vot online- problema nu se rezolvă. Mișcări de genul ăsta nu sunt rezultatul teoreiei conspirației.

E foarte adevărat că cei pe care îi vedem în stradă sunt practic segmentul cel mai activ. Dar votul trebuie asigurat ușor, fără costuri mari, pentru aproximativ 1,5 milioane de români cu drept de vot, așa cum arată statisticile.

Per ansamblu, se pot spune lucruri despre românul din străinătate: prin natura lucrurilor are o toleranță mai mare față de risc. Cine a plecat să lucreze în străinătate nu se sperie ușor că n-are loc de muncă azi. În plus, românii sunt mai creativi.

În sondajele pe care le-am făcut, i-am întrebat pe românii care s-au întors în țară și pe cei de acolo, și românul mediu a spus așa: românul care lucrează afară este mai creativ, muncește mai mult, își respectă timpul liber în mai mare măsură decât cel care este în țară, știe valoarea banului.

I-am întrebat în ce condiții s-ar întoarce acasă și au răspuns: că m-aș întoarce dacă școala ar fi ca cea de-a aici, dacă spitalul din țară ar fi ca cel de aici. Deci ei vor o calitate a vieții instituționale.

„Problema este să creezi condiții în așa fel încât românul care este în drum spre Premiul Nobel de exemplu să se simtă motivat să ajute pe cei de acasă”

Poate fi diaspora considerată un motor  de dezvoltare pentru România?

Fundamental. Riscul de a nu-i lua în seamă este un risc mortal pentru viitorul țării, n-ai voie să te joci cu chestiunea asta. Pentru că dincolo de votul ca atare, în clipa de față trăim în secolul XXI, când dezvoltarea înseamnă conectivitate, ăștia sunt oamenii cu care poți face afaceri transnaționale , sunt oamenii care îți aduc idei noi. Problema este să creezi condiții în așa fel încât românul care este în drum spre Premiul Nobel de exemplu să se simtă motivat să îi ajute pe cei de acasă. În momentul în care nu faci nimic pentru votul prin corespondență îi piere cheful să te mai ajute vreodată.

Ați văzut exit pollurile din campanie electorală. Cum vi se par? Aveți încredere în ele?

Unele sunt bune. Testul e simplu: uitați-vă pe site-urile institutelor care spun că au făcut exit polluri și care au pus datele la vedere. Transparența este testul.

Cum vi se par mesajele celor doi candidați – lucrul bine făcut și mândru că sunt român?

Mi se par puțin importante. Forțele sociale care joacă în spatele votului sunt mult mai puternice.

Eu voiam să vă întreb dacă aceste mesaje au vreo legătură cu punctele unde harta este un pic mai roșie sau un pic mai albastră?

În harta aceea, realizată pe 3000 de localități, e posibil ca în anumite județe această legătură să nu apară exact în județul în care ar trebui să apară. E o întrebare de ce în Prahova, județ bogat din Nordul Munteniei, nu e decis votul? Nu e nici în grupa de sărăcie. Eu am o ipoteză care zice că este vorba de efect de contagiune, de legătură culturală cu Brașovul. Toată ideea că munții taie România nu e adevărată.

„În localitățile unde diferența e mai mică de 20-25% acolo lupta este din plin”

După părerea dumneavostră care dintre mesajele candidaților prind mai bine pe rutele trasate înainte- dezvoltarea sărăciei, a culturii, a rețelelor sociale? Are legătură sărăcia cu mândria, sau lucrul bine făcut cu cultura?

Este firesc ca în zonele sărace mesajul legat de asigurarea supraviețuirii să prindă mai bine, e firesc ca promisiunea de pensie, de ajutor să prindă mai puternic acolo. Alegătorul este un om rațional, stăpân pe situația lui.

După cum este firesc ca în orașele mari, unde nivelul de trai este mai bun, să nu prindă. Acolo să prindă mesajul anticorupție, mesaj pe care eu nu l-am văzut foarte bine creionat la nivelul celor doi candidați.

Ați văzut că la primul tur au ieșit puțin peste jumătate dintre români. Aveți vreun mesaj pentru cei care nu au ieșit la vot?

Nu am mesaj, am predicții, pot să spun ce se poate întâmpla. Ideea este că mai mult decât oricând în istoria recentă a României avem de-a face cu un mediu social extrem de activ, care inevitabil va scoate mai mulți oameni la vot.

Referitor la fiecare candidat în parte, de unde credeți că mai poate lua voturi fiecare dintre ei în turul al doilea?

În primul rând, lupta se va duce în principal acolo unde procentele au fost apropiate, ceea ce înseamnă sub 20 de puncte procentuale. Ce e mai mare de 25% e tranșat.

Dar în localitățile unde diferența e mai mică de 20-25% acolo lupta este din plin, iar pe segmente sociale vor fi mai active segmentele sociale aflate în contact direct/indirect cu diaspora, dar și la periferiile orașelor mari. Deci, practic urmează să apară un segment foarte activ de populație.

După părerea dumneavostră care candidat va ieși în avantaj?

Eu v-am făcut deja o predicție cum că agenda publică va fi aceeași și că nu poate fi ignorată. Și dacă cineva ajunge președinte și ignoră agenda care s-a constituit va fi greu. Tehnic vorbind, diferența de aproximativ 10 puncte procentuale este mare, dar viteza de creștere a orientării pro Iohannis este considerabilă. Asta se poate spune.

Cum vi se pare societatea românească după 25 de ani de la Revoluție?

Direcția este bună. Fac parte dintre cei care cred că conștiința critică e factor fundamental de dezvoltare. În clipa de față, România iese din campania electorală 2014 extrem de critică în legătură cu coruptia, transparența, justiția, inegalitățile sociale.

România este pe drumul foarte bun pentru că numărul celor care sunt informați, foarte critici în legătură cu starea de fapt, este un factor de dezvoltare. Neîncrederea în Parlament este un factor care favorizează schimbarea Parlamentului.

România este în criză. Toate țările au ieșit din astfel de crize prin mișcări sociale. România are nevoie de mișcări sociale care să corecteze inerția insituțională. Un al doilea motiv de încrede în viitor rezidă în multiplicarea legăturilor între cei de afară și cei din țară. În secolul XXI dezvoltarea nu se mai face prin izolare, nu se mai face numai prin noi înșine.

Imagine: Cătălin Sanda

Editor imagine: Florin Despa

Inchide