• Publicat:
  • Actualizat:
Interviurile Gândul

INTERVIURILE GÂNDUL. Wilfried Martens, liderul PPE: „De când sunteți membru UE, președintele a participat, fără discuții, la Consiliul European. Cutuma constituțională trebuie respectată”

Președintele și cofondatorul Grupului Partidului Popular European (PPE), fostul premier belgian Wilfried Martens, a vorbit, într-un interviu acordat gândul despre controversata reprezentare a României la Consiliul European, precum și despre principalele probleme cu care PPE și Europa se confruntă în acest moment.

Președintele și cofondatorul Grupului Partidului Popular European (PPE), fostul premier belgian Wilfried Martens, a vorbit, într-un interviu acordat gândul despre controversata reprezentare a României la Consiliul European, precum și despre principalele probleme cu care PPE și Europa se confruntă în acest moment. În chestiunea României, Martens este de părere că trebuie respectată cutuma constituțională, cu toate că dreptul românesc nu pune accent pe această cutumă. Concret, dacă președintele, pe baza interpretării pe care a dat-o articolului 80 din Constituție, a mers până acum la Consiliul European, așa ar trebui să se întâmple și mai departe, în virtutea cutumei constituționale.

Martens, care a venit la București pentru a-și lansa cartea „Europa: lupt și înving” („Europe: I struggle, I overcome”) a explicat, de asemenea, că întreaga problemă a ieșirii Greciei din zona euro depinde de rezultatul alegerilor din 17 iunie, unde favorit este partidul Noua Democrație, membru PPE. În același timp, fostul premier al Belgiei a subliniat importanța ca Angela Merkel și Francois Hollande să ajungă la un numitor comun în viziunea pe care o au despre Europa.

Ați dedicat o bună parte din cartea dumneavoastră Partidului Popular European și spuneți la un moment-dat că nu v-ați fi imaginat niciodată în ce măsură va domina și va influența partidul cariera dumneavoastră politică după perioada în care ați fost primul-ministru al Belgiei. Cum arată, mai exact, această influență?

Am fost prim-ministru timp de 12 ani. Perioada de după demisie este mereu una problematică. După demisia mea, eu am mers din cabinetul primului-ministru la sediul PPE. Eram deja de câteva luni președintele partidului. Din acel moment, mă refer la martie-aprilie 1992, am petrecut mai bine de 20 de ani în această funcție. Am fost primul președinte mereu prezent la sediu sau în vizite oficiale. Înainte, totul a fost în mâinile secretarului general, iar președintele nu a fost mereu activ. Astfel că, în această lungă perioadă, am încercat să dau efectiv o nouă direcție partidului, pe care am reușit să îl și extindem. Am început ca o federație de partide creștin-democrate, în anii ’70, dar, de la sfârșitul anilor ’80, odată cu extinderea Uniunii Europene, am acceptat partide similare, în baza unui nou program. Unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut a fost să elaborăm primul program al EPP – aceasta se întâmpla în noiembrie 1992, la Atena. Acum, dezbatem acest program, în scopul creării unei noi platforme politice, care să răspundă la noile provocări cu care ne confruntăm.

Este partidul astăzi acolo unde îl vedeați acum 20 de ani?

A fost și un element nou – întâlnirile cu membrii Consiliului European, adică întâlnirile de cel mai înalt nivel cu președinții și șefii guvernelor, pentru a pregăti summiturile europene sau consiliile din alte sectoare. Acestea sunt elemente noi în organizarea și coordonarea partidului. O dată la patru ani, elaborăm un program politic pentru următorul mandat al Parlamentului European și urmărim implementarea lui de către Consiliu.

Strategia pentru câștigarea președinției Comisiei, decisă la București

Pentru că ați adus vorba de următorul mandat al Parlamentului, când își va anunța PPE candidatul pentru președinția Comisiei Europene post-alegerile din 2014?

Vom lua o decizie la București, în octombrie, la Congresul PPE. După Congres, vom crea un grup operativ, care să determine ce fel de candidat vom avea la președinția Comisiei Europene.

Deci, în momentul de față, nu aveți candidați stabiliți.

Avem multe idei cu referire la aceasta, dar toate ideile trebuie confruntate de un grup operativ, care va trebui, de asemenea, să elaboreze o procedură pentru alegeri.

Cu referire la aceste proceduri, Partidul Socialiștilor Europeni a anunțat că va avea alegeri interne, alegeri primare. Este aceasta o opțiune și pentru PPE?

Sigur că este o procedură pe care va trebui să o discutăm, dar nu vă pot spune mai mult pentru că grupul nostru operațional își va începe activitatea după Congresul PPE de la București.

Provocarea Merkel-Hollande

Titlul cărții dumneavoastră este „Europe: I struggle, I overcome” (Europa: Lupt și înving). Într-adevăr, Europa luptă acum pentru a învinge criza în care se află. Ați fost mereu în favoarea schimbărilor radicale. De astfel de schimbări are nevoie Europa acum?

Absolut. Există, însă, un element foarte important: toate succesele Uniunii Europene au fost bine pregătite, nu s-au produs de pe-o zi pe alta. De exemplu, Piața Unică a fost pregătită de-a lungul câtorva ani și a fost decisă de liderii politici, după negocierile din 1985. Avem, azi, nevoie de o uniune politică și, în același timp, trebuie să rezolvăm criza economică.

Cum se poate atinge acest scop?

Numai dacă avem un obiectiv real de creștere sustenabilă. Nu creștere artificială. Poți obține creștere artificială pe termen scurt tipărind bani, de exemplu, însă aceasta nu este o soluție. Familia noastră politică de centru-dreapta propune creștere sustenabilă, cu trei elemente fundamentale: primul este disciplină fiscală – stabilitate. Al doilea este recâștigarea competitivității, inovare și reforme în multe state membre – ceea ce Germania a făcut în ultima perioadă. În al treilea rând, trebuie să obținem creștere economică și să creăm noi locuri de muncă. Aceste trei elemente formează împreună creștere sustenabilă. Dar trebuie să le enunțăm sub forma unor obiective, la fel cum am făcut după crearea Pieței Unice. Consiliul European va trebui să ia decizii în acest sens la sfârșitul lunii iunie. Dar aceasta înseamnă că trebuie să existe și un consens în rândul partidelor și al celor 27 de state membre. Cu orientări politice diferite în Franța și Germania, trebuie să realizăm un consens între cele două țări. Îmi amintesc foarte bine perioada când Helmut Kohl a fost ales cancelar în Germania, iar Francois Mitterand, președinte în Franța. După puțin timp, însă, cei doi au ajuns la un numitor comun în cadrul Uniunii Europene. Cu aceeași provocare se confruntă acum și Angela Merkel și Francois Hollande.

„Cutuma constituțională este răspunsul

Ați menționat Consiliul European din iunie. Știu că sunteți la curent cu dezbaterea din România cu privire la reprezentantul țării noastre în cadrul acestui summit și că sunteți de părere că președintele ar trebui să fie cel care merge. De ce?

Pentru că aveți o Constituție, cu un articol 80* foarte clar, care spune că președintele vă reprezintă țara. Mai mult decât atât, de la 1 ianuarie 2007, când ați devenit membru al Uniunii Europene, președintele Băsescu a fost mereu cel care a reprezentat România la Consiliul European. În termeni tehnici, există o cutumă constituțională în țara dumneavoastră, conform căreia președintele merge la Consiliul European.

Spuneți că articolul 80 este foarte clar. Există, însă, o ambiguitate, care poate se pierde în traducerea articolului într-o limbă străină. Se dezbate, în acest moment, faptul că acest articol nu precizează ce înseamnă concret această reprezentare. Avem și alte articole (91** și 102**) care subliniază că președintele are puterea de a semna, spre exemplu, tratatele negociate și încheiate de Guvern.

Cutuma constituțională este răspunsul la întrebările dumneavoastră. De când sunteți membru al Uniunii Europene, președintele a participat mereu, fără discuții, la aceste foruri din partea țării dumneavoastră.

Este cutuma constituțională atât de importantă în sistemul nostru, încât să fie soluția la această problemă?

Nu, în primul rând aveți Constituția, care este legea fundamentală. Pe urmă, din interpretarea articolului 80, aveți o cutumă constituțională, care, pentru oamenii specializați în drept constituțional, este un element foarte important și respectat.

„Să nu se creeze iluzii” despre Grecia

Ce a pregătit PPE pentru consiliul din iunie? Ați avut un congres săptămâna trecută, când a avut loc și reuniunea informală a Consiliului European.

Ne pregătim pentru acest Consiliu, care este de o importanță extraordinară, împreună cu membrii noștri participanți și în strânsă legătură cu președintele Consiliului European, domnul Van Rompuy. Avem o lună la dispoziție și, la sfârșitul lunii iunie, vom avea această întâlnire deosebit de importantă. Domnul Van Rompuy a creat un grup operativ și noi vom lucra împreună cu el.

Ce se va discuta la această reuniune din luna iunie?

Principalul subiect va fi găsirea metodei concrete pentru a obține creștere sustenabilă și noi locuri de muncă, respectând pactul fiscal european și măsurile luate în ultimii ani pentru a obține competitivitate și pentru realizarea unor reforme. Punctul crucial este că trebuie să transformăm creșterea economică și crearea de locuri de muncă în obiectivul nostru principal.

Ce formă va avea discuția despre Grecia?

În ceea ce privește Grecia, decizia acestui popor este extrem de importantă. În 17 iunie, vor avea loc noi alegeri legislative. Întrebarea este dacă, în urma acestor alegeri, va rezulta o majoritate care să poată să păstreze statutul de membră a zonei euro, acceptând implementare măsurilor convenite. În acest caz, solidaritatea Europei se va manifesta pe deplin, iar Europa și UE vor ajuta Grecia, cu condiția ca grecii să accepte să îndeplinească toate condițiile pentru revenirea creșterii economice convenite cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.

Susțineți actualul favorit în sondajele de opinie din Grecia, partidul Noua Democrație. Totodată, v-ați pronunțat în repetate rânduri că Grecia ar trebui să rămână în zona euro. Mai este, însă, acest plan fezabil?

Este fezabil, cu o singură condiție: să nu se creeze iluzii și să fie realizate condițiile pentru recâștigarea stabilității fiscale, a competitivității – acestea sunt, în același timp, condițiile pentru a crea creștere economică, prin intermediul solidarității, inclusiv a solidarității fiscale. Uniunea Europeană a fost dispusă, până acum, să vină cu 250 de miliarde de euro drept ajutor pentru Grecia, cu condiția să existe un acord între Europa și guvernul grec.

„Nu există un trend de stânga în Europa”

Europa o ia din ce în ce mai mult spre stânga. În România, de exemplu, se așteaptă ca stânga să câștige următoarele alegeri. Cum comentați acest trend și ce face mișcarea de centru-dreapta în acest sens?

Nu există un astfel de trend, există cazuri diferite. Toate guvernele care au luat măsuri cu referire la această criză au pierdut alegerile. Noi am câștigat alegerile în Portugalia, Irlanda și Spania. PPE are un prim-ministru nou în Slovenia. Am pierdut, președintele Sarkozy a pierdut alegerile din Franța și am pierdut și în anumite landuri din Germania. Nu se poate vorbi, însă, despre un trend. Trendul este că toate guvernele care iau sau au luat măsuri împotriva crizei întâmpină dificultăți în convingerea opiniei publice. Orientarea generală este că e foarte greu să îi convingi pe oameni de necesitatea acestor măsuri. În orice caz, suntem o Uniune Europeană democratică, acceptăm rezultatul alegerilor și trebuie să lucrăm împreună. Voi repeta mereu exemplu dintre Helmut Kohl și Francois Mitterand – este posibil (să lucrăm împreună, n.red.), dacă avem convingeri europene și o orientare către binele comun și viitorul generațiilor care ne urmează în Europa.


*Articolul 80 din Constituția României: „(1) Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării”.

**Articolul 91: „(1) Președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege”.

**Articolul 102: „(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice”.

Inchide