11 februarie 2026 – zi fatidică pentru soarta pensiilor magistraților, legată de paralelismul ședințelor de judecată de la CCR și CAB. Avocat Iancu Toader: “S-ar crea o criză constituțională!”

Publicat: 10 02. 2026, 16:58
Actualizat: 10 02. 2026, 17:02

Situație absolut explozivă în privința modului în care va fi tranșată la Curtea Constituțională excepția de neconstituționalitate la Legea pensiilor magistraților, după trei amânări ale dezbaterii pe fond a acestei cauze. Mâine, 11 februarie 2026, ar trebuie ca CCR să dea un verdict. Numai că există problema intrării în concediu paternal a judecătorului Gheorghe Stan, strategic cerută de acesta chiar începând cu data de 11 februarie.

În contextul acestei tensiuni maxime pe problema pensiilor magistraților, la Curtea de Apel București s-a judecat, azi, cu o zi înainte de ședinta CCR, cererea avocatei AUR, Silvia Uscov, prin care aceasta a cerut instanței suspendarea sau anularea decretelor de numire a judecătorului Dacian Dragoș, omul președintelui Nicușor Dan.

Miză uriașă

Dosarul a fost judecat de judecătoarea Georgeana Viorel, șefa Secției IX Contencios Administrativ și Fiscal, care a decis să respinsă cererea avocatei. Dar, decizia nu e definitivă, urmează recursul în cinci zile de la pronunțare.

Mâine, în paralel cu ședința CCR, se așteaptă și sentința într-un alt dosar, prin care aceeași avocată AUR a cerut suspendarea a doi judecători ai Curții Constituționale: același Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. În acest proces, judecător este Olimpiea Crețeanu.

Cererea de suspendare sau anulare a decretului de numire la CCR a celui de-al doilea judecător, Mihai Busuioc, ajuns la CCR, are termen pe 20 martie.

Procesul, în sine, are o o miză uriașă. La CCR, dacă Gheorghe Stan e în concediu paternal, majoritatea care s-a conturat în decembrie 2025, de 5 judecători în favoarea legii lui Ilie Bolojan, intră sub semnul întrebării.

Unul dintre cei care se situează de partea inițiativei legislative a Guvernului este chiar judecătorul Dacian Dragoș. Presupunând că unul dintre cei doi judecători CCR pentru care s-a cerut instanței suspendarea sau anularea decretuluid e numire ar pleca din CCCR, ce se va întâmpla?

„O criză constituțională majoră”

Contactat de Gândul, cunoscutul avocat Iancu Toader a oferit un scenariu alarmant, susținând că s-ar crea o criză constituțională:

“Anularea numirii unor judecători CCR de către Curtea de Apel București (CAB) ar declanșa o criză constituțională majoră, generând incertitudine juridică privind validitatea deciziilor luate de aceștia.

S-ar impune o procedură de înlocuire a magistraților de către instituțiile care i-au numit (Parlament, Președinție), în timp ce hotărârile CCR emise cu acești judecători ar putea fi contestate, deși CCR funcționează de obicei pe principiul irevocabilității.

Având în vedere, însă, că deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii, deci au o opozabilitate deplină, arhitectura contenciosului constituțional fiind clară, opinez că ceea ce s-a pronuntat anterior rămâne, validă nefiind o situatie de retroactivare a efectelor nulității în privința exercitării mandatului acestora, așa că deciziile pronunțate de plenul Curtii (pentru că acum deciziile se iau numai în Plenul de 9) nu ar putea fi invalidate pe calea unor căi de atac extraordinare în fața instanțelor de judecată de drept comun).

Efectul unei eventuale hotărâri judecătorești de anulare se va răsfrânge doar pentru viitor”.

Posibile consecințe

Avocatul Iancu Toader a enumerat și consecințele posibile ale unei astfel de situații creată de eventualele decizii ale CAB, prin care s-ar suspenda sau anula numirea măcar a unuia dintre cei doi judecători CCR după ce Curtea Constituțională ar da verdictul pe Legea reformei pensiilor magistraților.

“Consecințe posibile. Mai întâi, ar fi blocaj la CCR. Funcționarea Curții Constituționale ar putea fi îngreunată dacă numărul judecătorilor activi scade sub cvorumul necesar, dar există posibilitatea numirii altor judecători în aceeași procedură și de către autoritățile care i-au numit.

Apoi, contestarea deciziilor: Deciziile trecute, luate cu participarea judecătorilor anulați, ar putea fi subiectul unor cereri de revizuire sau anulare, dar eu consider că ar fi inadmisibile.

Proceduri noi de numire: Instituțiile care i-au numit ar trebui să reia procesul de selecție și numire a noilor judecători. Recurs la ÎCCJ: Orice decizie a CAB va fi probabil atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, menținând situația incertă până la o decizie definitivă”.

AUTORUL RECOMANDĂ: