Teddy Roosevelt a fentat moartea de șapte ori. Al 26-lea președinte al SUA a supraviețuit chiar și unei tentative de asasinat în 1912

Teddy Roosevelt a supraviețuit unui astm în copilărie, unui accident cu trăsura, o boală tropicală și chiar a scăpat dintr-o tentativă de asasinat în 1912. Al 26-lea președinte al Statelor Unite ale Americii a murit liniștit, în somn, la vârsta de 60 de ani, scrie allthatinteresting.com.

În 1912, președintele Theodore Roosevelt a fost împușcat în piept de un asasin. Nu doar că a supraviețuit atacului, ci și-a continuat discursul, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Copilăria marcată de boli a lui Teddy Roosevelt

Chiar dacă în viața adultă Theodore Roosevelt și-a construit imaginea unui „dur”, în copilăria sa lucrurile au stat altfel.

Multe boli l-au țintuit la pat pe Teddy. S-a născut la 27 octombrie 1858, suferind de mic de astm, răceli, tuse și febră.

„Am fost un băiat delicat, bolnav, am suferit de astm cronic și frecvent eram dus în locuri în care să pot respria”, a povestit Roosevelt în autobiografia sa.

Crizele de astm era atât de grave încât tatăl său îl urca în căruță și-l plimba pentru a lua aer, sperând că-l acest lucru îl va ajuta.

În ciuda bolilor, Roosevelt s-a orientat spre lectură, natură și a colecționat specimene de animale, pe care le-a adunat apoi în „Roosevelt Museum of Natural History”.

La scurt timp după ce Teddy a absolvit Harvard University, în 1889, un medic l-a atenționat că are inima slabă. L-a sfătuit să se abțină de la activitate fizică, inclusiv de la urcatul scărilor. Roosevelt nu a ținut însă cont de sfaturile medicale.

„O să fac toate lucrurile pe care mi-ai spus să nu le fac”, a răspuns Roosevelt. „Dacă trebuie să trăiesc viața scurtă pe care mi-ai descris-o, nu îmi pasă cât de scurtă este…”

A urmărit hoții de bărci pe râul Little Missouri în Dakota de Nord

Din păcate, ca orice om, Teddy nu s-a putut feri de inima frântă. În 1884, Roosevelt și-a pierdut mama și soția, într-o scurtă perioadă de timp.

Disperat, Roosevelt a plecat spre vest, unde, în primăvara lui 1886, a devenit șerif în Billings County. Într-o zi rece de martie, viitorul președinte al SUA a fost în mare pericol, după ce a urmărit hoții de bărci.

Apoi, trei hoți de bărci au desprins barca lui Roosevelt de la locul de ancorare de la ferma Elkhorn, din Teritoriul Dakota, și s-au îndepărtat pe apele înghețate ale râului Little Missouri. În loc să-i lase să plece – așa cum probabil ar fi recomandat medicul său din facultate, Roosevelt și-a mobilizat oamenii de la fermă, care au construit o a doua barcă pentru a porni în urmărire.

Roosevelt a primit o recompensă de 50 de dolari

Timp de trei zile, el și oamenii săi i-au urmărit pe hoți pe râul plin de sloiuri de gheață. Temperatura a scăzut drastic, iar Roosevelt se temea de un eventual schimb de focuri. Totuși, în cea de-a treia zi, i-au ajuns din urmă pe hoți și au reușit să-i captureze fără luptă.

Pe drumul de întoarcere – parcurs la temperaturi atât de scăzute încât Roosevelt nu le-a putut lega mâinile sau picioarele prizonierilor, de teamă să nu sufere degerături – el și-a condus oamenii prin „teritoriul indienilor”, sperând să nu dea peste războinici agresivi. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar Roosevelt a reușit să-i predea pe cei trei șerifului. A primit chiar și o recompensă de 50 de dolari pentru capturarea hoților.

„În orice ținut sălbatic unde autoritatea legii este puțin resimțită sau luată în seamă și unde fiecare trebuie să se bizuie pe propriile forțe pentru a se proteja, oamenii ajung curând să considere că este extrem de nesăbuit să accepți vreo nedreptate”, a scris el mai târziu, „indiferent de riscurile sau necazurile pe care le-ar putea implica acest lucru.”

Teddy Roosevelt în Războiul Hispano-American

În 1886, Teddy Roosevelt a decis să revină în „câmpul de luptă al New York-ului”.

Planul său era să devină politician. În schimb, acesta a trăit aventura războiului în Cuba, în timpul Războiului Hispano-American.

După 10 ani petrecuți în politică, unde a avansat în funcție, Roosevelt a părăsit postul de Assistant Secretary al Marinei, când a izbucnit Războiul Hispano-American în 1898. El a mers în Cuba, pentru a conduce un regiment, denumit Rough Riders.

Acolo, Teddy a fost de multe ori față în față cu moartea. În timpul Bătăliei de la Las Guasimas, în 24 iunie, gloanțele au trecut razant pe lângă capul lui Roosevelt, au atins copacii și o așchiile i-au sărit în față. Șapte soldați din Rough Riders au murit, iar 34 au fost răniți.

A sfidat orice pericol

O săptămână mai târziu, Roosevelt a privit din nou moartea în față. Pe 1 iulie – zi pe care avea să o numească ulterior „cea mai importantă” din viața sa – viitorul președinte a condus unitatea „Rough Riders” în asaltul asupra dealului San Juan. Călărindu-și calul, Little Texas, și înarmat cu un revolver recuperat de pe nava USS Maine, Roosevelt a străbătut dealul în sus și în jos, strigând ordine. Americanii au câștigat bătălia, iar Roosevelt a ieșit din luptă ca un erou național.

„Locotenent-colonelul Roosevelt, sfidând complet orice pericol pentru propria siguranță și însoțit de doar patru sau cinci oameni, a condus un asalt disperat și plin de curaj pe Dealul San Juan, încurajându-și trupele să continue atacul sub un foc inamic devastator, pe teren deschis”, se arăta în mențiunea care a însoțit acordarea post-mortem a Medaliei de Onoare lui Roosevelt, în anul 2001.

„Înfruntând focul intens al inamicului, a dat dovadă de un curaj extraordinar pe tot parcursul asaltului și a fost primul care a ajuns la tranșeele inamice, unde a ucis rapid un adversar cu pistolul său, permițând astfel oamenilor săi să continue atacul.”

Popularitatea dobândită recent i-a deschis lui Roosevelt drumul către funcția de guvernator al statului New York și l-a propulsat în eșaloanele superioare ale politicii, în calitate de vicepreședinte al lui William McKinley. Iar când McKinley a fost răpus de glonțul unui asasin în 1901, Roosevelt, în vârstă de 42 de ani, a preluat puterea.

Președintele a fost la un pas să moară într-un accident de trăsură

Președinția poate fi o activitate…periculoasă. La un an de la asasinarea lui William McKinley, Teddy Roosevelt a fost la un pas să moară într-un accident de trăsură, în Pittsfield, Massachusetts.

În data de 3 septembrie, Roosevelt a ținut un discurs în parcul orașului, apoi s-a urcat în trăsură, alături de agentul William Craig de la Serviciile Secrete.

Pe drum, caleașca a trecut prin calea unui tramvai electric. „Atenție! Țineți-vă bine!”, a strigat Craig în timp ce încerca să-l protejeze pe președinte, potrivit New England Historical Society.

Toți cei patru pasageri au fost aruncați în aer. Craig, care s-a prăbușit sub trăsură, a murit pe loc; „întregul său craniu a fost zdrobit, iar trupul i-a fost cumplit mutilat”, după cum relata The New York Times. Roosevelt a căzut pe o grămadă de pământ moale și s-a ridicat în picioare „într-o clipită”.

Teddy, „profund tulburat” de cadavrul lui Craig

„Cine răspunde de trăsura aceasta?”, a întrebat președintele, „profund tulburat” de priveliștea trupului lui Craig. Când vizitiul s-a identificat, Roosevelt a exclamat: „Este cea mai odioasă ticăloșie de care am auzit vreodată!”

La acea vreme, The New York Times relata că Roosevelt nu suferise răni grave. „Buza stângă îi sângera în urma lovirii de elementele din lemn ale trăsurii, iar partea dreaptă a feței era tumefiată”, scria ziarul. „Ochelarii îi zburaseră de la ochi, dar nu se spărseseră. Redingota îi era sfâșiată în dreptul cotului, iar jobenul de mătase fusese șifonat în urma căderii în nisip.”

Totuși, președintele nu scăpase complet nevătămat din acea confruntare cu moartea. Căzuse violent, lovindu-se la tibie, și în scurt timp a făcut un abces dureros, „cât pumnul unui bebeluș, poate chiar puțin mai mare”. La câteva săptămâni după accidentul cu trăsura, Roosevelt a fost nevoit să suporte o intervenție chirurgicală de urgență și să folosească un scaun cu rotile până la vindecarea piciorului.

Data următoare când Theodore Roosevelt a înfruntat moartea, însă, nu a mai avut în față un tramvai electric care gonea cu viteză, ci un rinocer african furios.

Teddy și rinocerii

După ce a câștigat un nou mandat în 1904, Theodore Roosevelt a anunțat că va respecta tradiția consacrată a președinției americane și nu va candida pentru un al treilea mandat. Pe măsură ce președinția sa se apropia de sfârșit, președintele – cunoscut pentru energia sa debordantă – și-a canalizat forțele în altă direcție: un safari în Africa.

Scopul declarat al safariului era colectarea unor exemplare rare pentru Muzeul Național. Roosevelt dorea să vâneze și să colecteze tot felul de animale, de la lei și elefanți până la girafe și bivoli.

În timpul safariului, Roosevelt avea să înfrunte numeroase pericole – exact așa cum îi plăcea. Însă s-a aflat la un pas de moarte în momentul în care a fost atacat de un rinocer care s-a năpustit asupra sa.

Lupta cu rinocerul

După cum a scris ulterior Roosevelt, el și un membru al echipei sale au fost alertați cu privire la prezența unui rinocer în apropiere. „În cinci minute ajunseserăm pe creasta dealului opus, unde stătea observatorul, iar acesta ne-a arătat imediat rinocerul… Uriașul animal stătea acolo ca o statuie rudimentară, cu pielea neagră în lumina soarelui; părea ceea ce și era: un monstru supraviețuitor dintr-o epocă apusă a lumii.”

Rinocerul l-a observat pe Roosevelt chiar în momentul în care fostul președinte se pregătea să tragă. „În aceeași clipă s-a întors brusc, cu sângele țâșnind din nări, și a pornit în galop direct spre noi”, își amintea Roosevelt. În timp ce rinocerul îi ataca, Roosevelt și celălalt bărbat au continuat să tragă.

„Răscolind pământul cu cornul și picioarele, impunătorul mascul de rinocer — cu capul îndreptat tot spre noi — s-a prăbușit la doar treisprezece pași de locul unde stăteam”, relata Roosevelt. „A fost un atac feroce; rinocerul era hotărât să facă rău și înainta cu o determinare absolută.”

Doar trei ani mai târziu, Theodore Roosevelt avea să înfrunte din nou moartea. Însă, de data aceasta, el avea să fie cel care se confrunta cu un bărbat înarmat.

Discursul lung (și gros!) l-a salvat pe Teddy dintr-o tentativă de asasinat

Deși a promis în 1904 că nu va mai candida pentru un nou mandat, Theodore Roosevelt s-a răzgândit: în 1912, el a candidat din partea Partidului Progresist, așa-numitul „Bull Moose Party”.

În timpul campaniei din Milwaukee, Wisconsin, în data de 14 octombrie 1912, Roosevelt a fost confruntat de John Schrank, un individ de 36 de ani cu probleme psihice. Chinuit de coșmaruri în care Roosevelt îl „ucidea” pe William McKinley, asasinul a dorit să-l elimine pe fostul președinte.

Glonțul lui l-a lovit pe Teddy în piept. Dar după ce Schrank a fost imobilizat, Roosevelt a refuzat să meargă la spital și i-a zis șoferului să-l ducă la locul discursului.

Roosevelt le-a comunicat oamenilor că a fost împușcat, afișând o pată roșie pe cămașă. Dar i-a asigurat că este bine-mersi, deoarece glonțul a străpuns discursul său gros de 50 de pagini.

A vorbit timp de 84 de minute. Totuși, glonțul îi provocase o rană minoră la o coastă.

Roosevelt și expediția din Amazon

În ciuda luptei aprige, Theodore Roosevelt a pierdut alegerile în fața candidatului democrat Woodrow Wilson.

Dezamăgit, Roosevelt a decis să plece într-o expediție în Amazon.

Fostul președinte a explorat un râu periculos în Brazilia, denumit „River of Doubt”. La 55 de ani, Teddy a denumit această aventură „ultima șansă de a fi un puștan”.

Știa că este riscant, dar pericolul nu îl speria pe Teddy Roosevelt. „Dacă ar trebui să-mi las osemintele în America de Sud…”, spunea Theodore Roosevelt, „… sunt pregătit să o fac”.

În cele din urmă, Teddy chiar era să fie îngropat în America de Sud. Expediția a fost marcată de boli și atacuri ale indigenilor, în timp ce descinderea pe râu a fost periculoasă.

La un moment dat, Roosevelt a avut febră și a crezut că va muri. Chiar dacă i-a rugat pe ceilalți să-l lase în urmă, fiul său, Kermit, a refuzat să-și abandoneze tatăl.

În cele din urmă, expediția a fost una de succes și râul a fost redenumit „Râul Roosevelt”. Dar zilele lui Teddy erau numărate. După ce a fentat moartea de atâtea ori, fostul președinte americanm a murit, liniștit, în somn, în data de 6 ianuarie 1919.

Thomas R. Marshall, vicepreședintele cabinetului Wilson, a glumit referitor la decesul lui Roosevelt: „A trebuit ca Moartea să-l ia pe Roosevelt în somn, deoarece, dacă ar fi fost treaz, sigur ar fi opus rezistență!”