Barem Bacalaureat 2014 Română, pe Edu.ro. Cum se rezolvau subiectele date astăzi limba și literatura română

Barem Bacalaureat 2014 Română, pe Edu.ro. Profesorii Laurențiu Dumitrescu, de la Colegiul Național Ion Creangă din București, și profesorul Gheorghe Lăzărescu, de la Colegiul Național Sf. Sava din Capitală, au rezolvat pentru cititorii gândul subiectele de la română BAC 2014, înainte de publicarea acestora pe Edu.ro. 

UPDATE. Ministerul Educației a publicat, la ora 15.00, pe EDU.RO baremele pentru subiectele de la limba română, atât pentru profilul uman, cât și pentru profilul real.

DESCARCĂ DE AICI BAREMUL PENTRU SUBIECTELE DE LA LIMBA ROMÂNĂ – profil REAL

DESCARCĂ DE AICI BAREMUL PENTRU SUBIECTELE DE LA LIMBA ROMÂNĂ – profil UMAN

STATISTICĂ Bărbații sunt mai împliniți în orașul acesta. Ce îi face, de fapt, fericiți

17:50

PACE ÎN UCRAINA De față cu Ursula von der Leyen, Antonio Costa și Macron, aflați în vizită la Kiev, Zelenski cere o data fixă pentru aderarea Ucrainei la UE

17:44

Barem Bacalaureat 2014 Română, pe Edu.ro – PROFIL REAL

Subiectul I. Profesorul Laurențiu Dumitrescu a rezolvat pentru gândul subiectele de la proba scrisă de limba română pe care le-au primit elevii de la profilul real.

La primul subiect, sinonimul pentru cuvântul straniu  era bizar sau ciudat. „Puteau să aleagă pe oricare dintre cele două. În privința verbului făgăduisem, sinonimul era fie promisesem, fie mă angajasem”, a spus Gheorghe Dumitrescu, profesor de limba română la Colegiul Național Ion Creangă din București.
Rolul cratimei din secvența câte-o hârtie era acela de a marca pronunțarea legată a cuvintelor câte și o pentru fluența exprimării.

Tot la primul subiect cele enunțul care să curpinde subiectul os putea fi: L-am întâlnit pe poet în carne și oase sau „A luat această decizie pentru că i-a ajuns cuțitul la os.
„Cele două motive litere din textul dat erau motivul visului și motivul amintirii. Dar se putea scrie foarte bine și despre motivul realului”, a spus Laurențiu Dumitrescu. Tipul de perspectivă narativă din textul dat   era cel de narator. „E un personaj narator acolo”, a spus profesorul de limba română.

În privința dimesiunii temporale, cele două secvențe cerute puteau fi: soarele amiezii, ce-o fi făcând acum. „De asemenea, mai există în text și expresia câte se ântâmplaseră peste noapte”, arată Gheorghe Dumitrescu.
Despre rolul verbelor la timpul imperfect, elevii trebuiau să știe că imperfectul este o acțiune trecută, dar neterminată. „În text, imperfectul sugerează ecoul visului sau ecoul unor evenimente trecute care se răsfrânge în prezent. Este vorba de timpul narațiunii aici”, a spus proifesorul.

La ultimul subpunct de la primul subiect, elevii trebuiau să vorbească despre condiția umană determinată de real și de necesitățile stringente.

Subiectul al II-lea. „La cel de-al doilea subiect, nu contau atât ideile exprimate despre stilul de viață sănătos, ci modul cum erau formulate și cât de corect erau scrise. Elevii trebuiau să știe să structureze un text”, a spus profesorul Dumitrescu.

Subiectul al III-lea. Cel de-al treilea subiect, eseul despre viziunea despre lume  dintr-o poezie de Mihai Eminescu era în opinia profesorului foarte ușor.

„Puteau alege fie Luceafărul, fie Scrisoarea I, fie Sara pe deal. La Scrisoarea I era cel mai complex. Dar și la Luceafărul și la Sara pe deal puteau să scrie. Nu aveai voie să nu știi Eminescu, dacă  nu știi eminescu de ce ai mai făcut 12 ani de școală”, se întreabă profesorul.

În opinia lui Laurențiu Dumitrescu, subiectele de la profilul real erau de nivel mediu. „Se puteau lua note foarte mari, dar nu aveai voie să iei sub nota 7 la aceste subiecte”, a conchis Laurențiu Dumitrescu.

Barem Bacalaureat 2014 Română, pe Edu.ro – PROFIL UMAN

Subiectul 1

1. Sinomine pentru adevărat erau real, incontestabil, indiscutabil, iar pentru se vor încrușia – se vor intersecta, se vor interfera.
2. Cratima din structura și-n semne are rolul de a elida vocala î, de a evita hiatul și de a conferi vorbirii un tempo mai rapid.
3. Orice structura de tipul o mare de lacrimi, o mare de gânduri, o mare de iubire
4. Motivul întâlnirii, al frumuseții
5. Perspectiva narativă de tip subiectiv (împreună cu), cu personaj narator.
6. Oricare dintre structurile „de acel moment”, „în minutul acela”, „a fost clipa” 
7. Interogația retorică exprimă emoția puternică
8. Prezența naratorului, a acțiunii, a personajelor
9. Efectul pe care Alba îl avea asupra celorlate fete, care simțeau mai degrabă adorație decât invidie. Se putea comenta valoarea stilistică a comparației biblice „ca valurile Mării Roșii diantea pasului lui Moise”

Subiectul al II-lea Profesorul Gheorghe Lăzărescu spune că formularea celui de al doilea subiect nu este foarte potrivită pentru că îi obligă pe elevi să spună dacă sunt sau nu de acord cu ideea protrivit căreia esunt necesare activități de îndrumare a lecturii. În ceea ce privește argumentele, profesorul spune că putea fi folosită experiența personală și numirea acelor metode care au funcționat în înțelegerea unuiu text lectura.

Subiectul al III-lea. Elevii puteau alege oricare dintre poeziile studiate la clase: Ion Barbu – Joc secund, Riga Crypto și lapona Enigel, Tudor Arghezi – Testament, un psalm, – Nichita Stănescu – Leoaică tânără iubirea sau Lecția despre cub. Dincolo de respectarea planului oferit de cei care au conceput subiectele, profesorul de limba și literatura română consultat de gândul spune că elevii ar fi trebuit să știe câteva versuri din poeziile pe care le-au ales pentru a ilustra ideile prezentate în eseu.

„Subiectele sunt într-adevăr pentru uman, mai dificile decât cele de la real”, a ccncluzionat profesorul Gheroghe Lăzărescu. 

Gândul vă oferă în timp real barem Bacalaureat 2014 română, precum și Rezultate Bacalaureat 2014.