BUNA VESTIRE sau Blagoveștenia, prima dezlegare la pește din postul Paștelui

BUNA VESTIRE marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani și apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinții ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său și a primit înștiințare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie): „Bucură-te, ceea ce ești plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei… Și iată, vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32).

E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.
Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naște pe Iisus este în prezent ocupat de o impunătoare biserică, Bunavestire din Nazaret. Este o biserica catolică modernă, construită pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor. În incinta acestei biserici se află o grotă, ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înștiințtă de Arhanghelul Gavriil că îl va naște pe Mântuitor. Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de către comunități creștine din întreaga lume, inclusiv din România.

MILITAR Un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027

22:54

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii care vizitează orașul o zi

22:33

BUNA VESTIRE este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.

În unele biserici, în această zi, se ajunează până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie. Apoi, creștinii, care nu au mâncat și care s-au spovedit, se împărtășesc, după care mănâncă pește împreună cu toată comunitatea bisericii respective.

De BUNA VESTIRE, se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune și Ziua Cucului. Cucul anunță sosirea efectivă a primăverii. Primul său cântec trebuie să fie așteptat de toți oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin și cu bani în buzunare. Cei care nu îndeplinesc aceste condiții rituale nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma. Dacă primul cântec al cucului e auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, e semn de rău augur.

Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii și fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?” Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece tăcerea echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de așteptare.

Tradiția mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare ca hrană pentru îngeri.

În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenințau cu toporul și se stropeau cu țuică. În Bucovina nu se pun ouă la cloșcă de BUNA VESTIRE, pentru că se consideră că ar putea ieși din ele pui cu două capete și patru picioare.

Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori.
Fiind dezlegare la pește, se spune că acela care gustă pește de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peștii.