FACEBOOK. Filtrele Facebook influențează conținutul politic afișat mai puțin decât o fac utilizatorii înșiși

FACEBOOK. Studiul realizat de cercetători ai Facebook a investigat posibilitatea ca filtrele „fluxului de știri” (news feed) al site-ului să excludă de la afișare conținuturi cu care utilizatorii nu sunt de acord din punct de vedere politic.

Cercetarea a descoperit că algoritmii Facebook filtrează unele subiecte provocatoare, dar acest lucru are un efect mai mic decât propria decizie a utilizatorului de a da sau nu da click pe un link. Cel mai mare impact în ceea ce privește filtrarea ideologică a conținutului afișat fiecărui utilizator în parte îl are lista de prieteni a fiecăruia.

Unii experți au catalogat studiul ca binevenit și necesar, dar au cerut, de asemenea, o analiză mai largă a subiectului.

Studiul a fost publicat în revista Science și a fost motivat de ideea apărută frecvent în dezbateri referitoare la faptul că accesul la informații prin intermediul rețelelor sociale îi poate izola pe utilizatori de accesul la diversitatea de opinii.

LIFESTYLE Proverbul chinezesc al zilei: „Cel care mută un munte începe prin a…” Lecții despre răbdare și perseverență

08:51

FLASH NEWS Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, în videoconferință cu Oleksandr Syrskyi, omologul ucrainean. Ce au discutat cei doi

08:31

Criticii au argumentat că acest efect, mai ales dacă este exacerbat de „algoritmii sociali” care selectează conținutul ce este servit utilizatorilor, are efecte negative asupra democrației și dezbaterii publice.

„Oamenii apelează din ce în ce mai mult la rețelele de socializare online pentru a avea acces la știri și informații”, a declarat Solomon Messing, coautor al studiului și cercetător la Facebook.

„Am vrut să evaluăm măsura în care oamenii distribuie conținut informativ divers din punct de vedere ideologic și gradul de «întâlnire» și citire a acestui conținut pe rețelele sociale”, a spus Messing.

Cercetătorul și colegii săi au studiat 10,1 milioane de utilizatori ai Facebook din Statele Unite ale Americii, selectați dintre utilizatorii adulți ai platformei care își declară afilierea politică pe profilul public, descriindu-se „conservatori” (republicani, n.r.) sau „liberali” (democrați, n.r.), de exemplu.

Cercetătorii au găsit 226.000 de articole informative și știri care au fost distribuite fiecare de mai mult de 20 dintre acești utilizatori și au acordat fiecărui articol un scor de „aliniere” politică pe baza ideologiei asumate de userii care au distribuit conținutul.

Apoi, cercetătorii au evaluat cât de mult conținut din sfera ideologică opusă celei la care a aderat un utilizator îi este servit acestuia prin intermediul rețelei de socializare.

În cazul utilizatorilor care accesau postări în mod aleatoriu direct din Facebook (nu din fluxul de știri oferit), studiul a arătat că 40-45% din ceea ce aceștia vedeau se încadra în această categorie, a conținutului referitor la ideologia politică opusă. Desigur, acesta nu este modul în care funcționează fluxul de știri al Facebook, pentru că utilizatorii văd în news feed doar ceea ce distribuie prietenii lor, explică BBC.

FACEBOOK. Plecând de la conținutul publicat de prietenii fiecărui utilizator, participanții la studiu ar fi putut avea acces la doar 29,5% din conținuturile ideologice diferite din punct de vedere politic.

Diferența este una masivă, provocată în mare parte de tendința oamenilor de a se împrieteni și pe Facebook cu persoane asemănătoare lor. Studiul a arătat că, în medie, circa 80% dintre prietenii unui utilizator, dacă declară o preferință de ordin politic, au vederi similare cu acel user.

După ce utilizatorul își alege prietenii, Facebook „rafinează” conținutul afișat în fluxul de știri folosind algoritmii săi complicați, controversați și confidențiali. Potrivit cercetării, acest proces a dus la încă o scădere a procentului de conținut ideologic diferit afișat, dar doar până la 28,9%.

Mai mult, chiar și în ceea ce privește conținutul oferit de fluxul de știri al Facebook, link-urile către articole cu idei diferite din punct de vedere politic au fost accesate de mai puține ori: doar 24,9% dintre materialele accesate erau diferite din punct de vedere ideologic de preferințele politice ale utilizatorilor.

Aceste procente variază în rândul utilizatorilor Facebook autodeclarați „conservatori” și „liberali”, dar ideea susținută de cercetătorii Facebook este clară, potrivit BBC. „Dacă se iau în considerare valorile medii în cazul liberalilor și conservatorilor, se poate vedea foarte ușor că selectarea pe care o face fiecare user contează mai mult decât algoritmii fluxului de știri al Facebook”, a declarat Solomon Messing.

Cercetătorul a fost de acord cu ideea că lista de prieteni a fiecărui utilizator este foarte importantă din punct de vedere al conținutului servit și că, pe baza acestui studiu, accesarea știrilor prin intermediul acestui filtru, cel al prietenilor, elimină o mare parte din conținutul aparținând ideologiei opuse celei preferate, în raport cu conținutul care este distribuit pe platforma de socializare.

Cea mai importantă întrebare care nu are încă un răspuns este dacă nu cumva această situație plasează utilizatorii într-un spațiu în care sunt bombardați cu conținut similar din punct de vedere ideologic, fără diversitate, comparativ cu accesarea știrilor direct de la instituții media consacrate sau din alte surse pe care utilizatorii le descoperă singuri.

Într-un comentariu publicat tot în revista Science, profesorul David Lazer, de la Northeastern University din Boston, a spus că aceasta este o comparație ciudată: „Nu se poate stabili definitiv dacă Facebook încurajează sau împiedică dezbaterea politică între grupurile cu vederi diferite, comparativ cu societatea de dinainte de Facebook, pentru că nu avem aceeași cantitate sau calitate a informației din perioada de dinainte de Facebook”.

Profesorul Mason Porter, cercetător la Universitatea Oxford din Marea Britanie, consideră că subiectul este unul care merită o cercetare mai aprofundată.

„Este un subiect pe care este foarte important să îl înțelegem”, a declarat Porter pentru BBC, profesorul fiind de părere că pasul următor ar fi cel de comparare a datelor cu ceea ce se întâmplă în alte medii online.

„Cât din ceea ce am aflat se confirmă și în cazul altor rețele de socializare? Principalul lucru legat de astfel de studii este că vrei să le repeți în moduri diferite. Cred că va duce la efectuarea de și mai multe studii noi, lucru care este una dintre cele mai bune consecințe ale unei cercetări”, a declarat Mason Porter.