Un VIS URIAȘ al românilor e pe cale să se împlinească. Am așteptat 26 de ani pentru a primi VESTEA INCREDIBILĂ

FMI a publicat recent Raportul pentru Europa Centrală și de Sud-Est (CESEE), iar concluziile arată că economiile statelor emergente prezintă un ritm de creștere stabil, la care se adaugă scăderea ratei șomajului. Toate aceste date, corelate cu noi recorduri negative înregistrate de principalele economii europene, Germania și Franța, demonstrează că țările est-europene ar putea, în viitor, să ajungă din urmă sau chiar să depășească marile puteri ale continentului.

Fondul Monetar Internațional estimează că în 2016 statele din Europa de Est vor avea cel mai alert ritm de creștere, de 3-4%, în timp ce Germania se află într-o zonă de predicții negative, Comisia Europeană înrăutățind prognozele sale de creștere până la un procent de 1,6%. Cu toate acestea, rămâne o certitudine faptul că ritmul mediu de progres economic în zona continentală în curs de dezvoltare este mult sub nivelul înregistrat înaintea recesiunii din 2008, ceea ce înseamnă că va mai dura ceva timp până când țările emergente vor prinde din urmă, la modul real, statele cu adevărat evoluate.

În ciuda acestor predicții optimiste care urmează unui an 2015 în care s-au raportat creșteri economice solide, regiunea Europei Centrale și Sud-Estice se va confrunta în viitor cu o perioadă de turbulențe.

Motivele principale ar fi evoluția financiară scăzută a zonei Euro și a Statelor Unite, coroborată cu înăsprirea condițiilor financiare globale și fragilitatea unora dintre economiile emergente. În aceste condiții, catalizatorul creșterii economice în statele din zona CESEE va fi consumul intern, arată FMI, generat de „politicile macroeconomice de susținere”, dar și de majorarea autentică a salariilor, cu toate că o stagnare a zonei Euro ar putea pune în pericol ritmul de creștere.

Raportul FMI recomandă statelor din Europa Centrală și de Sud-Est implementarea mai multor reforme care să conducă la creșterea productivității, la stimularea investițiilor și la îmbunătățirea calității forței de muncă, pentru ca procesul de convergență să fie, astfel, accelerat.

„În România se derulează o relansare ciclică, iar creșterea este preconizată să se stabilizeze, sprijinită de majorarea salariilor, de prețurile reduse la combustibili și de scăderea TVA”, se arată în raportul citat.

Fondul apreciază că politicile promovate de statele din zona emergentă ar trebui să aibă în prim-plan reforme instituționale menite să reducă ineficiențele din sistem și să crească randamentul investițiilor și economiilor private care trebuie stimulate. „Noi progrese ar putea fi necesare, în special în România și Bulgaria, unde ratele de economisire ale gospodăriilor continuă să fie negative”, avertizează FMI.

Există, însă, și unele condiții pe care statele cu economii în curs de dezvoltare ar trebui să le îndeplinească pentru a menține ritmuri de creștere mai mari decât cele ale Europei avansate. Este vorba despre soluționarea obstacolelor instituționale și structurale care împiedică utilizarea eficientă a tehnologiilor sau stau în calea unei alocări ineficiente a resurselor. Recomandările FMI în sensul depășirii acestor lacune ar fi legate de îmbunătățirea calității instituțiilor, creșterea accesului la servicii financiare și sporirea eficienței guvernelor.

„World Economic Outlook”, cel mai recent raport publicat de FMI care sintetizează situația economică la nivel global, a arătat că Fondul a revizuit în creștere estimările referitoare la evoluția economiei din România în 2016, în creștere cu 4,2% față de procentul de 3,9% anunțat în luna octombrie a anului trecut.

Prognozele FMI arată că Irlanda este singurul stat din Europa care va înregistra o creștere economică mai mare decât cea a României, de 5%. Diferențe considerabile se observă și între scenariile de creștere economică prognozate pentru Europa, la nivel general, față de Europa Emergentă: dacă pe întregul continent este așteptată o creștere medie de 2%, în regiunea statelor în curs de dezvoltare, din care face parte și România, PIB-ul va crește cu circa 3,5% în 2016.

Toate aceste date apar pe fondul unor tensiuni între Germania și Banca Centrală Europeană (BCE), apărute în urma criticilor pe care președintele BCE, Mario Draghi, i le-a adus cancelarului Angela Merkel. Recent, Partidul Social Democrat din Germania l-a invitat pe Draghi la o întrevedere oficială cu parlamentarii germani, pentru a da explicații referitoare la politica monetară expansionistă și dobânzile extrem de mici practicate de instituția de la Frankfurt.

Pe scurt, această atitudine este considerată de mulți politicieni germani o politică monetară prea relaxată care pune în pericol economiile populației și periclitează marjele operaționale ale instituțiilor bancare. Disensiunile au fost și mai pregnante din momentul în care ministrul de Finanțe din Germania, Wolfgang Schaeuble, a declarat că vinovate pentru popularitatea și ascensiunea partidului extremist „Alternativa pentru Germania” sunt politicile BCE.

În replică, Mario Draghi a ținut să sublinieze că Banca Centrală Europeană este o instituție independente și nu are nicio legătură cu politicienii, ci mai degrabă cu legea. Acesta a precizat și că toate criticile nefondate nu fac decât să scadă din eficacitatea măsurilor derulate. În ultimii ani, inflația s-a situat sub limita avută în vedere de BCE, în vreme ce evoluția economică este sub nivelul scontat, iar pentru a atenua efectele, Banca a început aplicarea unor dobânzi negative la depozite. Chiar dacă la nivel macro aceste măsuri au efecte pozitive, la nivel micro ele afectează sutele de bănci de economii din Germania, care supraviețuiesc pe marginea veniturilor din dobânzi.