OPINIE. România fierbinte

Editorialist:
Barbu Mateescu
OPINIE. România fierbinte

Poate că ai comparat măcar o dată, în minte, temperaturile de acum cu cele de când erai copil. Verile parcă erau atunci mai puțin toride; existau momente autentic răcoroase în toiul lui iunie sau august, iar extremele de acum nu erau atinse de fel. Probabil că și iernile erau mai aspre – mai reci, cu mai multe precipitații. Primăvara și toamna erau mai bine definite sau, în funcție de unde te afli și de vârsta ta, spre deosebire de acum chiar existau.

Și poate că ai tras concluzia că ar fi vorba de o iluzie – că trecerea anilor, adică atingerea unei vârste adulte, te-a făcut să îți schimbi percepțiile, lucrurile în realitate fiind în mare parte la fel atunci și acum.

România, de fapt și într-adevăr, se încălzește. În ceea ce privește temperatura medie anuală, primele 8 decenii ale secolului trecut au fost cu 0,6 grade mai reci decât perioada scursă din 1980 și până acum. Fiecare lună a anului este acum semnificativ mai caldă decât echivalentul ei din perioada 1960-1990. Deșertificarea sudului este deja o realitate și un fenomen în desfășurare. (Omniprezența prafului în București nu se datorează doar dinamicei industrii a  construcțiilor, ci și schimbărilor climatice). În plus, tornadele, cândva evenimente bizare ce aveau loc la mii de kilometri de granițele țării, au devenit uzuale în anumite părți ale României.

Există în consecință câteva implicații, sugestii sau măsuri pe care trebuie să ne pregătim să le luăm ca societate:

1. Sistemul național de irigații devine o verigă importantă a economiei naționale. De la integrarea în Uniunea Europeană, agricultura românească este într-o ascensiune consistentă. Ar fi realmente păcat ca modificările climatice să frâneze această creștere remarcabilă.

2. Va trebui să ne însușim cu toții sfaturile date în genere acum persoanelor vârstnice sau cu probleme medicale. De exemplu, indiferent de vârstă, va trebui să conștientizăm importanța consumării consistente a lichidelor non-alcoolice pe timpul verii. Medicii și doctorii vor deveni din ce în ce mai familiari cu afecțiunile provocate de temperaturi extrem de înalte. Boli noi vor apărea în România, consistente cu profilul climatic în modificare. Vom avea, e adevărat, culturi de plante sau fructe pe care acum le-am găsi exotice, dar și noi „prădători” agricoli. Un întreg corp nou de cunoaștere va trebui aprofundat de experții din domenii variate, de la medicină și agronomie până la psihologie și sociologie.

3. Investitorii în turism observă deja în perioada de vară o creștere a cererii pentru locații împădurite, muntoase și umbroase, cu temperaturi semnificativ mai mici decât la șes. Îndepărtarea de civilizație, citată de mulți turiști drept un factor motivant, este mai puțin importantă de fapt în ecuație decât comfortul termic. Cererea de acum pentru locații în coordonatele de mai sus este doar o umbră a ce va urma peste un deceniu sau mai mult. Mă aștept ca, în contextul în care tehnologia delocalizează mai multe ramuri ale economiei, lucrurile să evolueze încă un pas. A avea o casă în Valea Prahovei sau în Carpații Orientali, în care să locuiești pe durata **întregii veri** va deveni ceva din ce în ce mai comun – dacă nu prin achiziția propriu-zisă atunci prin închirieri pe termen foarte lung. Sunt sigur că metodologia comercială utilizată în acest sens va fi inovativă și va avea coordonate la care nici nu ne putem gândi acum.

4. Primarii orașelor afectate au la dispoziție mai multe seturi de acțiuni – nu suntem prima țară care trece prin acest proces și nici ultima, există exemple numeroase de ce (nu) trebuie făcut. Riscul cu care ei se confruntă, în afară de o populație stresată și suferindă, este reducerea drastică a activității economice pe perioada verii, când toți locuitorii cu dare de mână vor părăsi localitatea pentru zonele umbroase și liniștite, după cum scriam la punctul anterior. Mă întreb dacă vom ajunge să avem primari sau candidați la primărie care să lupte pentru „centuri verzi”, adică plantarea a mii de copaci în jurul localității lor în ciuda intereselor mobiliare cu perspectivă îngustă. Precizez „cu perspectivă îngustă”, întrucât investitorii în domeniul construcțiilor vor începe să intuiască, din ce în ce mai clar, nevoia potențialilor clienți de confort termic.

5. Verile extrem de toride ar reduce pulsul economiei, punând o pauză severă în mai multe domenii. Să sperăm că iernile devenite din ce în ce mai blânde vor compensa măcar parțial acest lucru. O altă rută este apariția mai multor sisteme de protecție sau siguranță termică pentru cei care sunt nevoiți să muncească vara în condiții insuportabile. În urmă cu un deceniu am achiziționat un tricou (sau mai degrabă cămașă) de tipul celor folosite în baseball-ul profesionist – sport ce se desfășoară aproape în totalitate vara și aproape în totalitate în exterior, deci în temperaturi atroce. Fibrele din care era alcătuită îmbrăcămintea erau confortabile și echilibrau termic fără eșec. Indiferent de luna din an sau de temperaturile exterioare, nu transpiram niciodată; indiferent de anotimp, temperatura corpului meu rămânea aceeași. Acest tip de tehnologie, cândva rezervat sportivilor de elită și cândva foarte scumpă, se propagă cu viteză printre consumatorii obișnuiți de fel și chip. Mă aștept ca România să beneficieze de extinderea masivă a acestui tip de produs – și a echivalentelor sale pentru șepci, pantaloni, pantofi etc – pe măsură ce toate economiile lumii încep să dea atenție produselor ce protejează împotriva efectelor nefericite ale unei temperaturi ridicate.

Lista de mai sus nu e nici pe departe completă – și nici nu dorește să fie completă. Te invit să adaugi în mintea ta posibile schimbări, și mai ales să le intersectezi cu domeniul în care lucrezi. Cum se schimbă viața ta dacă temperatura medie, vara, în orașul în care locuiești este cu 5 grade mai mare decât acum? Dar locul tău de muncă și domeniul tău de activitate? Ce ai pierde? Ce ai putea obține în plus și ce eforturi ar fi necesare în acest sens? Încălzirea României nu așteaptă neapărat răspunsul la aceste întrebări.

Surse:

https://agrointel.ro/35777/cu-cat-a-crescut-temperatura-medie-in-ultimii-33-de-ani-in-romania-fenomenul-aduce-schimbari-si-in-calendarul-lucrarilor-agricole/

http://www.meteoromania.ro/clima/scenarii-climatice/

Barbu Mateescu este sociolog. A absolvit cursurile University of Pennsylvania (studii de lungă durată) specializându-se în sociologia politică.

Inchide