Ce înseamnă rolul României de observator în Consiliul de Pace al lui Trump? Ștefan Popescu, analiza momentului: „Această participare poate însemna reînnodarea dialogului politic cu SUA”

Participarea României, în calitate de observator, la prima reuniune a așa‑numitului „Consiliu de Pace” inițiat de președintele american Donald Trump deschide o serie de interpretări privind evoluția relațiilor București–Washington și poziționarea externă a României. Nicușor Dan a decis să participe la prima reuniune a Consiliului, pe 19 februarie.

România va avea statut de observator și își va reafirma sprijinul pentru eforturile internaționale de pace și pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în linie cu rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU și cu implicarea umanitară deja acordată populației civile din zonă.

„Pentru România această participare poate însemna reînnodarea dialogului politic cu SUA, posibilitatea reconstruirii unei prezențe românești pe dosarul Orientul Apropiat și Mijlociu – ceea ce ne‑ar permite o valoare de întrebuințare care să nu mai fie redusă exclusiv la Marea Neagră”, spune Ștefan Popescu, analist de politică externă.

Ce înseamnă statutul de observator

Analistul de politică externă Ștefan Popescu explică semnificația formală a participării României.

„Statutul de observator pentru o țară înseamnă participarea la reuniuni și la lucrările unei organizații, fără drept de vot, primirea de documente fără a putea interveni asupra lor. Statele cu statut de observator nu pot fi alese în funcții în cadrul organizației”, spune Ștefan Popescu.

Cu alte cuvinte, România nu va lua parte la decizii, dar va avea acces la consultări, informații și la dinamica politică a grupului, elemente care, în diplomație, pot conta la fel de mult ca votul propriu‑zis.

Ce alte țări au statut de observator

Prezența într‑un astfel de format nu este doar tehnică. Ea indică includerea într‑un cerc de state considerate compatibile politic cu inițiativa americană.

„Știm până în prezent de Italia, o țară importantă atât din perspectiva afinității ideologice a șefei guvernului italian cu președintele american și curentul MAGA, dar și ca una din puterile regionale europene. Acest statut de observator înseamnă totuși sprijin politic pentru inițiativa președintelui Trump”, afirmă Ștefan Popescu.

Astfel, participarea României poate fi interpretată ca o validare politică și ca o apropiere de agenda diplomatică a Washingtonului, chiar fără angajamente formale.

Posibile costuri politice

Invitația vine însă și cu așteptări. Statele participante sunt evaluate după coerența pozițiilor lor în raport cu prioritățile americane.

„SUA așteaptă pentru statele din această organizație, cu statut sau nu de observator, o înscriere în cadrul viziunii lor și pe alte dosare, precum Ucraina”, spune analistul.

Aceasta sugerează că participarea nu este neutră diplomatic și poate presupune convergență de poziții pe teme sensibile.

„În acest context, participarea noastră la această inițiativă va trebui să presupună și o ajustare a mesajelor Ministerului de Externe”.

Pentru România, beneficiul principal al statutului de observator este accesul la informație, la consultări și la posibilitatea de a anticipa decizii. În același timp, participarea va trebui gestionată atent pentru a menține echilibrul între parteneriatul cu SUA și cel cu Uniunea Europeană.

RECOMANDAREA AUTORULUI

Nicușor Dan merge la prima reuniune a Consiliului de Pace al lui Trump, la Washington, pe 19 februarie: „România va avea calitate de observator”

Oana Țoiu comentează participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace al lui Trump: „Mai multe țări europene iau în considerare asta, dar nu fac anunțul în locul lor”

Victor Ponta comentează anunțul lui Nicușor Dan despre participarea la Consiliul de Pace al lui Trump: „Secta USR-istă și gașca de propagandă o să amuțească”