Ce mai face Klaus Iohannis? De la plecarea din funcție, fostul președinte a intrat pe „silent”
După zece ani la Cotroceni, Klaus Iohannis a ieșit din scenă cum a și intrat în multe momente ale carierei sale: cu puține vorbe. România a rămas cu o întrebare simplă, pe care o auzim tot mai des în ultimele luni. „Ce mai face Iohannis?”. Răspunsul nu-l știe nimeni.
De la plecarea din funcție și până în ziua de azi, activitatea lui Iohannis vine în fragmente. Demisia, revenirea la Sibiu, apariția la biserică, scandalul cu ANAF, și…liniște.
1. Demisia
Klaus Iohannis a demisionat oficial în februarie 2025, pe fondul presiunii politice și al procedurilor începute în Parlament pentru suspendarea sa. Iohannis a justificat decizia ca un gest de „dezescaladare” și a spus clar că a vrut să evite efecte negative pentru România.
Și Associated Press a descris plecarea ca un episod care a venit într-un context politic tensionat, după anularea unui scrutin prezidențial și după acuzații legate de interferențe externe.
2. Înapoi la Sibiu
Pe 12 februarie 2025, în ziua în care a predat mandatul, Klaus Iohannis a plecat de la Cotroceni și a ajuns acasă, la Sibiu. Mediafax a notat că Iohannis a ajuns la locuinţa sa de pe strada Bâlea din Sibiu în jurul orei 16.40. Maşina care l-a adus pe fostul preşedinte al României la Sibiu a intrat direct în curtea casei, iar Iohannis nu a făcut declaraţii.
A urmat un episod aproape simbolic. Prima apariție publică după plecare nu a avut loc la un eveniment politic, ci la slujba de duminică, la Biserica Catolică din Sibiu.
Iohannis a mers la biserică alături de soția sa și un agent SPP și le-a urat jurnaliștilor un simplu: „Duminică plăcută”.
Înainte de a deveni președinte, Klaus Iohannis participa în fiecare duminică la slujba de la Biserica Catolică din Piața Mare din Sibiu, însoțit de fiecare dată de soția sa. De asemenea, a participat la slujbe și după ce a devenit șef al statului, atunci când se afla în Sibiu.
4. Scandalul cu ANAF
ANAF i-a cerut lui Klaus Iohannis să achite aproximativ 4,7 milioane lei, sumă care ar reprezenta chiriile încasate + dobânzi și penalități, legate de un imobil din Sibiu pierdut definitiv în instanță (într-un litigiu mai vechi pe proprietate). Pentru a garanta recuperarea banilor, ANAF a cerut în instanță sechestru asupra bunurilor familiei Iohannis.
Doar că instanța a respins definitiv cererea, iar în ianuarie 2026 s-a confirmat că Iohannis scapă de sechestru.
În octombrie 2025, ANAF a anunțat că a preluat jumătate dintr-un imobil din Sibiu (str. Nicolae Bălcescu nr. 29), pe motiv de moștenire vacantă, care a intrat în proprietatea statului. Statul a dobândit astfel drept de coproprietate.
În ianuarie 2026, ANAF a câștigat în instanță, pe fond, și cealaltă jumătate a casei. Decizia poate fi contestată.
În paralel, statul român, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, a atacat cu apel în decembrie 2025, decizia Tribunalului Sibiu de respingere a cererii de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor familiei fostului preşedinte Klaus Iohannis. Dosarul se va înainta Curţii de Apel Alba, pentru a soluţiona cererea de apel.
3. Prezent
Până acum, fostul șef de stat pare că nu și-a asumat vreo altă funcție. Nu există anunțuri despre o revenire în PNL, nici despre o retragere „definitivă” din viața publică. Iohannis a ales o variantă..rară pentru președinții noștri. Să dispară.
Însă dacă fostul președinte nu dă declarații, discuția se mută acolo unde România devine foarte atentă: la bani și beneficii.
Fostul președinte Klaus Iohannis beneficiază de o indemnizație lunară pe viață echivalentă cu 75% din salariul brut pe care îl avea în funcție. În 2024, salariul net al președintelui era de aproximativ 186.000 de lei conform ultimei declarații de avere depuse în luna mai a anului trecut. Asta înseamnă un venit lunar de 15.500 de lei, adică 3.100 de euro net. 75% din această sumă înseamnă 2.325 de euro lunar.
RECOMANDAREA AUTORULUI