Cum se ÎNGROAPĂ peste 2,5 milioane de români. Ce a cerut Curtea Constituțională de la Guvern și ce a ÎNȚELES VICTOR PONTA SĂ TRIMITĂ

Cum se ÎNGROAPĂ peste 2,5 milioane de români. Ce a cerut Curtea Constituțională de la Guvern și ce a ÎNȚELES VICTOR PONTA SĂ TRIMITĂ
Publicat: 20/08/2012, 19:39
Actualizat: 30/07/2014, 00:05

Guvernul Ponta a răspuns luni seara solicitării Curții Constituționale privind transmiterea „numărului persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate până la data de 10 iulie 2012”.

Potrivit premierului, au fost radiate de pe listele electorale permanente 34.654 de români, adică persoane decedate, persoane care și-au pierdut dreptul de vot sau persoane stabilite în străinătate. Cifra este prea mică însă pentru a avea un impact asupra cvorumului necesar pentru demiterea președintelui Băsescu. De aceea, Guvernul Ponta a decis să trimită CCR mai mult decât i se ceruse, în speranța ca marți judecătorii Curții, influențați de abundența de informație primită, să coboare pragul electoral. Concret, premierul nu și-a permis ștergerea a circa 2 milioane de români cu drept de ședere în străinătate (din cele 3 milioane din scripte, adulți plus minori) și a celor circa 500.000 cu acte de identitate expirate.

În mod clar, mesajul informal transmis Curții este că ei ar trebui șterși, altfel Ponta n-avea de ce să comunice aceste date. De amintit că liderii PSD și președintele interimar Crin Antonescu au susținut public în ultimele două săptămâni că românii aflați în străinătate ar trebui scoși de pe listele electorale permanente. Va da CCR satisfacție acestei solicitări? Chiar excluzând total influența politică (nota bene, judecătorii CCR sunt numiți politic), discuția este complicată din cauza hățișului legislativ în care se poartă. gândul vă prezintă, în continuare, o analiză pe lege a meciului CCR-Guvern a cărui miză este întoarcerea sau nu a lui Traian Băsescu la Cotroceni.

Ce a cerut CCR Guvernului pe 14 august (ultima ședință a Curții)

CCR a trimis mai multe solicitări către Guvern, care au lăsat loc la multiple interpretări. Considerăm, în mod firesc, că ultima solicitare este cea relevantă și ea trebuie luată în considerare. Ea sună așa:

â–º „Prin Adresa nr. 5305 din 3 august 2012, Plenul Curții Constituționale a solicitat Guvernului să comunice numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, actualizate (pâna la data de 10 iulie 2012) conform dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Listele electorale permanente sunt, potrivit art. 2 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 370/2004, listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv. Acolo unde această operațiune nu s-a executat, urmează a se realiza în termenul acordat de Curte.”

De precizat că în ultima ședință, judecătorii CCR au validat și celebra erată, care lua drept punct de plecare în stabilirea listelor electorale permanente Legea pentru alegerea președintelui și Legea referendumului. Erata făcea următoarea precizare:

â–º „Pentru stabilirea numărului total de cetățeni români care trebuiau să își exprime opțiunea sunt aplicabile dispozițiile legale ale art. 2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și ale art. 17 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului”.

Să mergem acum la legile invocate de CCR: art. 2 alin. (1) lit.c) din L 370/2004 și art. 17 alin. (2) din L 3/2000

â–º Ce spune art. 2 alin. (1) lit. c) din L 370/2004 pentru alegerea președintelui României, republicată în 2011: „liste electorale permanente – listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv”.

â–º Ce spune art. 17 alin. (2) din L 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului: „Reactualizarea listelor electorale permanente se face de către primari, potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992, respectiv ale Legii nr. 70/1991, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de cel mult 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului”.

Prin urmare, ce înțelege Curtea prin liste electorale permanente? În decizia din 14 august se spune: „Listele cuprinzând cetățenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până la ziua alegerilor inclusiv”. De ce ține Curtea Constituțională să precizeze clar acest lucru, în ultima sa decizie? Probabil pentru că precizarea vine ca un răspuns la presiunea publică și mediatică exercitată în ultimele două săptămâni de USL pentru scoaterea de pe listele electorale permanente a românilor plecați în străinătate.

Pe cine a radiat Guvernul până acum

Nicăieri în legile invocate nu se spune cine trebuie să iasă de pe listele electorale permanente, cu excepția categoriilor „clare”, pe care, de altfel, Guvernul le-a radiat fără probleme: debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și persoanele care și-au pierdut în instanță drepturile electorale:

â–º L 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, art. 4. – „Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Și din nou românii din străinătate: miza celor 2 milioane de „stranieri”

Este evident faptul că Guvernul nu poate să facă deocamdată nimic nici cu românii care au drept de ședere în străinătate, nici cu cei care au buletinele expirate. N-are bază legală să-i scoată de pe liste, dar fără radierea lor tot efortul post-referendum devine inutil, pentru că aici e grosul de alegători „vulnerabili”. Prin urmare, Guvernul a trimis Curții doar numărul lor și niște articole de lege. Astfel:

â–º 3.052.397 de români au drept de ședere în afara granițelor. ATENȚIE: cifra îi include și pe minori, și pe românii care au domiciliul în străinătate (ieri au mai fost găsiți și radiați 4475, după ce, anterior referendumului, fuseseră radiați, potrivit unei comunicări a ministrului Dobre, circa 500.000 de români cu domiciliul stabil în afara țării). Miza o constituie circa 1,5-2 milioane de majori care se află în acest moment în străinătate, dar n-au renunțat la domiciliul din România. Ei se află pe listele electorale permanente, deci în cvorumul de la referendum, și în privința lor pune USL presiune pe Curte să fie șterși. De amintit că prima cerere despre scoaterea lor din listele permanente, chiar a doua zi după referendum, a fost făcută de Ion Iliescu. Va șterge CCR 2 milioane de români care se află (temporar sau nu) în străinătate de pe listele electorale permanente?

â–º 512.379 de români cu acte expirate. Nici cu ei Guvernul Ponta nu știe ce să facă. Nu se precizează nicăieri că aceștia își pierd dreptul de a figura pe listele permanente, dar în Legea 370/2004 pentru alegerea președintelui, la art. 8, alin. 2, se specifică următorul lucru, care îi dă speranțe premierului: „Copiile de pe listele electorale permanente cuprind numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria și numărul actului de identitate, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului”. Deci, dacă ai seria și numărul de la buletin expirate, mai poți figura pe listele electorale permanente? întreabă dl. Ponta, sugerând și un posibil răspuns. Este cea de-a doua întrebare esențială la care trebuie să răspundă marți Curtea Constituțională.

În final, să-i amintim pe cei 9 judecători constituționali care trebuie să dea marți probabil cea mai importantă decizie a carierei lor: Augustin Zegrean (președinte), Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskás Valentin Zoltán, Tudorel Toader. De precizat că patru sunt apropiați de tabăra Băsescu-PDL (Zegrean, Motoc, Lăzăroiu, Minea), patru de tabăra USL (Gaspar, Toader, Predescu, Cojocaru), unul este propus de UDMR (Puskas). O decizie se ia cu 6 voturi la 3. Indiferent de verdictul dat, orice decizie luată marți de Curtea Constituțională în privința validării sau invalidării referendumului este mai bună decât lipsa sau amânarea ei. Refuzul Curții de a-și asuma o decizie tranșantă nu ar face altceva decât să continue criza politică și instituțională, cu consecințe dramatice pentru întreaga societate.

AFLĂ MAI MULT: ELOGIUL NEBUNIEI. Culisele celor 13 zile post-referendum care au aruncat România în criză de nervi – momentele decisive și personajele-cheie. DOCUMENTAR GANDUL

Marian Iancu a ajuns într-o stare deplorabilă: ”E terminat, de-abia mai merge”. Ultimele informaţii despre...
'Ai bărbat acasă'. Andreea Tonciu i-a prins în ipostaze intime, în mare. Reacţie şoc
FOTO. Cum arată fiica lui Virgil Ianțu în costum de baie! Adolescenta este de o...
Semnale de alarmă într-o relație: lipsa certurilor între parteneri e un semn rău
Bombă în miez de noapte: negocierile dintre Loți Boloni și FRF au picat! Antrenorul a...
Turcia îşi schimbă numele. Ce alegere a făcut preşedintele Erdogan
Banca vinde un PASSAT care merită toată atenția
BANCUL ZILEI – Doi francezi fac dragoste în cabinetul medical. Doctorul privește acțiunea și dintr-o...
Premierul Nicolae Ciucă și-ar fi plagiat teza de doctorat
'Ai bărbat acasă'. Andreea Tonciu i-a prins în ipostaze intime, în mare. Reacţie şoc
Vârsta la care FEMEILE sunt cele mai ATRACTIVE în pat pentru bărbaţi
ȘTEFANIA a PIERDUT lupta cu MOARTEA, la doar 20 de ani
Dovada clară că există călători în timp? Previziunea uluitoare făcută despre Elon Musk acum 70...
Cine este, de fapt, polițista care s-a sinucis? Motivul șocant pentru care a decis să...
Se dau toți banii înapoi! Anunț de ultimă oră pentru milioane de români: Returnăm banii...
S-a dat alarma de război. Trimit militarii în România. Alertă totală lângă țara noastră
Este oficial: Toţi românii pot primi o zi liberă suplimentară de la angajator. Ce trebuie...
Ce înseamnă acest simbol pe care îl vedem tot mai des pe maşini. Aproape nimeni...