Nicușor Dan merge la prima reuniune a Consiliului de Pace al lui Trump, la Washington, pe 19 februarie: „România va avea calitate de observator”
Nicușor Dan a decis să participe la prima reuniune a Consiliului Păcii de la Washington, pe 19 februarie. România va avea statut de observator și își va reafirma sprijinul pentru eforturile internaționale de pace și pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în linie cu rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU și cu implicarea umanitară deja acordată populației civile din zonă.
„Voi participa sǎptǎmâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Pǎcii la Washington, rǎspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump.
România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza.Decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii.
România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicalǎ de urgențǎ”, scrie președintele.
În ultimele zile, administrația prezidențială a tot cântărit situația. Inițial, ideea deplasării la Washington era luată în calcul, dar „balanța înclină spre a nu merge”, spuneau surse politice.
Motivul oficial: rolul României în structură era neclar.
Statut de observator, fără rol decizional
România ar fi fost invitată la reuniune în calitate de observator, nu de membru deplin. Președintele a precizat că decizia depindea de clarificarea rolului concret al statelor participante și de modul în care acestea ar putea contribui la eventuale decizii.
„Estimez că multe luni din momentul acesta vor exista nepotriviri între carta acestei organizații (Consiliul pentru Pace – n.r.) și carta internațională la care noi suntem parte. Noi nu putem avea alt statut decât cel de observator. Așa cum a fost făcută invitația acum 4-5 zile, invitația a fost făcută pentru membri și în momentul de față se discută – am discutat și cu alți lideri, și ei fac același lucru – discutăm care poate să fie statutul observatorilor la această reuniune. Este un răspuns pe care organizatorii trebuie să ni-l dea și în funcție de asta o să luăm o decizie”, a spus președintele Nicușor Dan, întrebat dacă va merge la consiliul lui Donald Trump pe 19 februarie.
În lipsa unor detalii suplimentare privind mecanismele instituționale, atribuțiile participanților și impactul real al reuniunii, Nicușor Dan a considerat că participarea nu ar avea o utilitate practică.
Șeful statului a fost întrebat și dacă ia în calcul o întâlnire față în față cu Donald Trump la această reuniune.
„(La) tipul acesta de reuniuni multilaterale există discuții de un minut, există discuții de cinci minute, se mai întâmplă, dar ceea ce ne preocupă pe noi în momentul ăsta este definirea observatorului și ce am putea să facem noi acolo”, a mai spus Nicușor Dan.
Ce este Consiliul pentru Pace
Președintele SUA, Donald Trump, și-a prezentat noul Consiliu pentru Pace într-un discurs susținut pe una dintre cele mai vizibile scene globale, Forumul Economic Mondial de la Davos.
Ideea Consiliului a apărut anul trecut, în cadrul eforturilor conduse de SUA pentru a pune capăt războiului din Gaza, fiind ulterior menționată într-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU. Între timp, proiectul a căpătat o ambiție mult mai largă, cu o miză globală, și cu Donald Trump în centrul său.
Inițiativa a fost prezentată de președintele american ca o platformă internațională de mediere a conflictelor și de facilitare a negocierilor de pace, în special în contextul conflictelor recente din Orientul Mijlociu.
Proiectul prevede formarea unei structuri internaționale separate de organizațiile existente, cu reguli proprii de funcționare. Conform informațiilor vehiculate, conducerea ar urma să fie asigurată de partea americană, iar statele invitate ar avea roluri diferite, în funcție de statutul acordat.
Trump ar urma să fie președintele Consiliului pe viață, inclusiv după încheierea mandatului său la Casa Albă. Documentul îi acordă puteri extinse: decide ce state pot deveni membre, poate crea sau dizolva structuri subordonate și are autoritatea de a-și desemna succesorul atunci când va considera necesar sau dacă nu își va mai putea exercita funcția.
RECOMANDAREA AUTORULUI
România, țara din UE care îl apreciază cel mai mult pe Donald Trump
Trump anunță data primei reuniuni a Consiliului Păcii, considerată o alternativă la ONU