Oana Gheorghiu, revoltată că PSD vrea să formeze cât mai repede un Guvern, pentru a pune capăt crizei politice. Îl susține în continuare pe Bolojan

Oana Gheorghiu, vicepremierul demis, critică, într-o postare publicată la data de 5 septembrie, pe Facebook, inițiativa Partidului Social Democrat de a forma cât mai repede un Guvern, în contextul în care economia României este în continuă scădere din cauza crizei politice. Amintim că au trecut 123 de zile de când Bolojan este interimar la Palatul Victoria, în cel mai lung interimat din istoria postdecembristă.

„Vai, vai, dar câtă grijă față de țărișoară s-a descoperit brusc la PSD!
Zic dânșii că ei România are azi mare nevoie de guvern cu puteri depline.
Că țara nu mai poate aștepta”, afirmăm Oana Gheorghiu.

Oana Gheorghiu, revoltată din cauza demiterii lui Bolojan

Vicepremierul demis condamnă Partidul Social Democrat pentru semnarea moțiunii de cenzură, care a dus la demiterea lui Ilie Bolojan, la data de 5 mai 2025.

„Dar, domnilor de la PSD, oare România n-avea nevoie de Guvern și ieri?
Dar alaltăieri n-avea nevoie?
Dar în ultimele 4 luni?
Atât au trecut de când PSD a pus România pe avarii, limitând capacitatea Guvernului de a interveni în problemele urgente ale țării”, precizează Gheorghiu.

Gheorghiu susține că social-democrații nu s-ar fi opus creșterii taxelor. Amintim, însă, că PSD a venit cu o listă de solicitări la măsurile fiscale impuse de Bolojan în 2025, pentru ca pensionarii cu pensii până în 3000 de lei să nu plătească CASS.

„N-a avut PSD nicio tresărire când s-au mărit taxele ca să acoperim gaura în buget săpată tot de către ei”, afirmă Oana Gheorghiu.

„Bolojan vrea să facă reformă din-aia reală”

Măsurile de austeritate impuse de Bolojan, cu tăieri în educație, sănătate și creșteri de taxe, Oana Gheorghiu le numește „reformă reală” și îi critică tot pe social-democrați pentru că refuză o guvernare alături de șeful PNL.

„Dar când și-au dat seama că Ilie Bolojan vrea să facă reformă din-aia reală, nu doar pe hârtie, cu reorganizarea administrativă, cu comasarea instituțiilor și eliminarea privilegiilor, atunci au realizat că nu se poate guverna cu Bolojan”, mai spune Gheorghiu.

Vicepremierul Gheorghiu îi atacă pe „puciștii” din PNL

Aceasta îi ia în vizor și pe „dizidenții” din Partidul Național Liberal, care l-au susținut pe Adrian Veștea la funcția de premier. Gheorghiu îi acuză pe aceștia că ar fi pus la cale „un complot”.

„Credeau că scapă de el rapid, cu ajutorul „colegilor” din PNL ahtiați de funcții și sinecuri.
Ba un alt „coleg” s-a și scăpat public recunoscând că planul inițial era să scape de Bolojan de înainte de Paște”, precizează Gheorghiu.

Gheorghiu se opune unui Guvern PSD

În încheiere, Gheorghiu se opune vehement unui Guvern PSD, pe care îi acuză de „incompetență”.

„Un nou guvern format de PSD n-ar face decât să agraveze o situație și așa foarte dificilă. România n-are nevoie de și mai multă corupție, incompetență și iresponsabilitate.România are nevoie de un Guvern care să muncească pentru românii cinstiți”, mai afirmă Oana Gheorghiu.

Cele două propuneri ale principalelor partide politice

Ultima propunere a PNL, pentru funcția de prim-ministru, a fost europarlamentarul Sigfried Mureșan, deși inițial a circulat varianta susținerii unui guvern minoritar PSD cu Sorin Grindeanu premier.

Pe de altă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că PSD vrea să își asume guvernarea și negociază pentru a strânge cele 233 de voturi necesare pentru învestirea viitorului Executiv.

Termenul unei noi desemnări pentru funcție de premier a fost împins tacit, atât de Nicușor Dan cât și de liderii partidelor parlamentare către o dată neprecizată din toamnă.

Bolojan deține recordul pentru premierul cu cel mai lung interimat din istoria postdecembristă

La data de 16 iulie, 2026, Guvernul Bolojan a doborât un record politic vechi de aproape 17 ani și a devenit premierul cu cel mai lung interimat din istoria postdecembristă a României.

Țara noastră a intrat, astfel, în cea mai profundă perioadă de criză guvernamentală, marcată de criză energetică și intensificarea alertelor de securitate, în contextul războiului de la graniță.