Oana Țoiu spune că România nu renunță la dreptul de veto și acuză știrile false

Ministra demisă Oana Țoiu acuză apariția unei știri false, potrivit căreia România renunță la dreptul de veto în cadrul Uniunii Europene, și acuză presa și politicienii pentru răspândirea informațiilor. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă, propriu-zis, deoarece România nu poate renunța brusc la dreptul de veto. Pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca tratatele de funcționare a Uniunii Europene să fie schimbate. Însă un lucru este cât se poate de clar: România, alături de alte zece state, își dorește aceste modificări.

Analiștii au transmis că renunțarea la veto reprezintă cedarea unuia dintre puținele instrumente de suveranitate, lucru care ar afecta profund funcționarea Uniunii Europene, precum și politica externă a României.

EXTERNE SUA au lovit trei petroliere iraniene după ce nave militare americane ar fi fost atacate cu rachete

17:38

REACȚIE Andrei Pleșu, susținător al lui Bolojan, se arată dezamăgit de „conducătorii de mâna a doua” din Guvernul demis

17:32

Publicația Gândul și-a informat în mod obiectiv cititorii cu privire la intențiile României, iar declarațiile Oanei Țoiu nu par a avea un fundament solid.

Oana Țoiu acuză presa și politicienii pentru opiniile internauților

Șefa demisă a MAE a prezentat câteva dintre comentariile lăsate de utilizatorii rețelelor de socializare în spațiul online. „România renunță la dreptul de veto”, „Sclavi la noi acasă”, „Țoiu a informat Comisia Europeană de intențiile României” sau „Ce face un guvern interimar în situația asta?” sunt comentariile despre care Oana Țoiu afirmă, într-un video publicat pe Facebook, că au pornit de la „o minciună sfruntată, spusă la televizor și în online și de politicienii iresponsabili”.

Reacțiile publicului sunt însă o urmare a deciziilor luate de reprezentanții României la Bruxelles. Faptul că România este unul dintre semnatarii scrisorii oficiale prezintă clar intenția statului, reprezentat prin Nicușor Dan, de a solicita renunțarea la dreptul de veto.

Scrisoarea nu reprezintă, însă, o decizie, ci o intenție, o propunere pentru conducerea europeană. Pentru ca o astfel de măsură să fie aplicată, este nevoie de modificarea Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului pentru Funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, votul pentru o astfel de modificare ar fi tot unul unanim. Adică toate cele 27 de state membre ar trebui să cadă de acord.

Dreptul de veto se aplică doar în cadrul Comisiei Europene și al Consiliului European. 16 state membre ale Uniunii Europene nu au semnat scrisoarea oficială, ceea ce lasă de înțeles că adoptarea unei astfel de poziții nu va avea loc prea curând.

Țoiu, vehementă la adresa celor care își pun semne de întrebare cu privire la poziția României la nivelul UE

Oana Țoiu susține că exprimarea opiniei celor care nu văd cu ochi buni decizia României de a semna documentul reprezintă un pericol și dă de înțeles că astfel de voci ar trebui reduse la tăcere.

„Devine periculos să lăsăm spațiu celor care încearcă să convingă românii că nu avem putere în UE, că străinii ar fi cumva deasupra voinței noastre. Nu sunt, UE e un proiect comun”, a mai scris ministra demisă pe Facebook.