Europarlamentarul Rareș Bogdan este revoltat și o acuză pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de aplicarea unor standarde duble atunci când vine vorba de România. Oficialul afirmă că dubla măsură nu este rezervată doar României, ci tuturor statelor est-europene, și explică faptul că fermierii din România primesc o subvenție pe hectar mai mică decât în statele ves-europene. Acesta mai spune că agricucultorii români sunt tratați precum „europeni de rangul doi”.
Rareș Bogdan mai acuză faptul că, deși s-a cerut ferm ca Politica de Coeziune să nu fie comasată cu sectorul agricol și cel al dezvoltării, Ursula von der Leyen ar fi modificat destinația fondurilor, astfel încât România va fi obligată să cheltuie o mare parte din bani pe tranziție verde și apărare, în locul rețelelor de apă, școlilor sau spitalelor.
„Ursula și-a bătut joc din nou de fermierii români și toți est-europenii. Comisia Europeană a ajuns la un acord cu Consiliul și Parlamentul (asta rămâne de văzut la vot) privind bugetul pe 2027. Dar promisiunea că fermierul român va ajunge să primească aceeași subvenție pe hectar ca fermierul francez sau german a fost din nou îngropată. Decalajul istoric rămâne bătut în cuie, iar agricultorii noștri sunt condamnați să rămână europeni de rangul doi. Deci nimic nou! În următorul buget multianual, această nedreptate trebuie corectată obligatoriu: plata pe hectar pentru România trebuie adusă la nivelul din Vest!”, a scris Rareș Bogdan într-o postare pe Facebook.
Cifrele prezentate de Rareș Bogdan
Europarlamentarul susține că, deși bugetul calculat pentru 2027 însumează aproape 200 de miliarde de euro, doar puțin peste 40 de miliarde vor ajunge la fermieri. Acesta subliniază faptul că, în comparație cu anii precedenți, sumele acordate fermierilor au scăzut, deși costurile pentru activitățile agricole au crescut considerabil. Rareș Bogdan mai spune că noul cadru financiar multianual trebuie regândit și este necesar ca egalizarea plății la hectar să devină „linie roșie”.
„Iată cifrele din spatele acordului: Bugetul pe 2027 a fost stabilit la 199,7 miliarde de euro. Banii pentru agricultură au fost ascunși intenționat într-un sertar comun numit Resurse Naturale și Mediu, în care s-au pus 57,1 miliarde de euro. Din care, pentru subvențiile directe pe suprafață și animale au rămas doar 40,4 miliarde de euro. Restul se duc pe proiecte de mediu și climă, nu în producția efectivă de hrană.
Ce înseamnă aceste 40,4 miliarde de euro în realitate? În perioada 2014-2020, fermierii europeni primeau anual între 41 și 44. Acum primesc cu câteva miliarde mai puțin chiar și ca sumă brută pe hârtie!! Pe ce lume trăiește Ursula? E ruptă de realitate! În ultimii ani, prețurile la motorină, îngrășăminte și semințe au crescut cu peste 30 la sută. Fără niciun ban în plus în anvelopa pentru agricultură este imposibil să crești plățile pe hectar pentru România fără să le tai fermierilor din Vest. Iar asta Bruxelles-ul nu va face, normal! De aceea, bătălia noastră majoră se mută pe noul cadru financiar multianual, unde refacerea anvelopei și egalizarea plății la hectar trebuie să fie linie roșie. De netrecut”, a explicat acesta.
Investițiile locale, neglijate în favoarea politicilor verzi
Rareș Bogdan a transmis că Ursula von der Leyen a schimbat destinația banilor pentru ca fondurile să nu mai fie revărsate în zona de infrsatructură publică, iar o mare parte din sume ar urma să fie direcționate către proiectele legate de tranziția verde.
„A doua mare păcăleală lovește direct primăriile și investițiile locale. Grupul celor 17 state din care face parte și România a cerut ferm să nu se comaseze Politica de Coeziune cu agricultura și dezvoltarea. E drept, în viitorul CFM. Ei bine, șefa Comisiei Europene a făcut un mic artificiu în avanpremieră. Aparent, nu a comasat pe hârtie, dar a schimbat destinația.
Din cele 75,7 miliarde alocate capitolului, Coeziunea clasică a rămas la doar 58,4 miliarde de euro. Mai grav este că, prin regulamente obligatorii, Comisia ne forțează să cheltuim cote uriașe din acești bani pe tranziția verde, tehnologii strategice, apărare și locuințe.
În loc ca fondurile să meargă integral pe drumurile, rețelele de apă, școlile și spitalele care să reducă decalajul istoric dintre România și Occident, Coeziunea a fost transformată în pușculiță de rezervă pentru prioritățile dictate de la Bruxelles. Peste toate acestea se adaugă aceeași inflație galopantă, care a tăiat dramatic puterea reală de cumpărare a fiecărui euro alocat dezvoltării. România este trasă pe sfoară prin artificii contabile și semantice, ceea ce nu trebuie acceptat. În noul CFM, bătălia va fi pentru subvenție corectă la hectar pentru fermieri (200 de euro plată de bază) și fonduri de coeziune neatinse pentru dezvoltarea satelor și orașelor noastre!”, a concluzionat Rareș Bogdan.