Toni Neacșu explică paradoxul alegerilor anticipate: Am ajuns să credem că o lege și implicit voința partidelor pot fi mai puternice decât Constituția
Avocatul Toni Neacșu explică, într-o postare pe o rețea de socializare, care este cadrul legal pentru organizarea alegerilor anticipate și de ce autoritățile competente invocă vidul de legislație în domeniu. Fostul magistrat precizează că posibila lipsă a unei astfel de reglementări, în opinia unora, nu are niciun temei, atât timp cât Constituția României nu vorbește despre două categorii de alegeri ordinare sau anticipate, ci se referă în mod explicit la organizarea lor după expirarea mandatului sau după dizolvarea Parlamentului.
„Nu putem organiza alegeri anticipate pentru că nu avem legislație.”
Aceasta este, în esență, poziția exprimată, oficial, de președintele AEP, Adrian Țuțuianu, care, recunosc, m-a cam bântuit (
Concluzia este falsă pentru că se întemeiază pe o premisă falsă.
Problema nu este dacă există sau nu o lege specială (nu există), ci dacă chiar este nevoie de o astfel de lege întrucât însăși Constituția României ar consacră existența unei categorii distincte de „alegeri parlamentare anticipate”.
Pentru că, dacă răspunsul este negativ, atunci întreaga premisă a discuției se schimbă”, scrie Toni Neacșu.
Ce prevede Constituția la capitolul alegeri parlamentare anticipate
„Constituția reglementează foarte clar două instituții diferite: dizolvarea Parlamentului și alegerea Parlamentului.
Art. 63 alin. (2) spune că „alegerile pentru Camera Deputaților și Senat se organizează în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”.
Acesta este singurul text constituțional care reglementează alegerile parlamentare.
Și nu este greu de observat că el nu vorbește despre două categorii de alegeri. Nu spune nicăieri că există alegeri ordinare și alegeri anticipate. Nu instituie două proceduri electorale și nici două regimuri juridice diferite.
Reglementează pur și simplu aceleași alegeri parlamentare, care pot avea loc în două ipoteze constituționale distincte: la expirarea mandatului sau după dizolvarea Parlamentului”, mai precizează Neacșu.
Modelul românesc al anticipatelor, preluat de la cel european
„La rândul său, art. 89 nu reglementează alegerile, ci exclusiv „dizolvarea Parlamentului”. El stabilește condițiile în care Președintele poate dizolva Parlamentul, nu regulile după care se aleg deputații și senatorii.
Deci, instituția excepțională este dizolvarea Parlamentului, iar nu alegerile care urmează acesteia.
Alegerile sunt aceleași în ambele situații: același corp electoral, același sistem electoral, aceleași termene, aceeași birocrație electorală și același rezultat – alegerea unui nou Parlament pentru un mandat de patru ani.
Dacă legiuitorul constituant ar fi dorit să creeze o categorie constituțională distinctă de „alegeri anticipate”, ar fi făcut-o explicit.
Exact aceasta este soluția adoptată în alte state europene” a conchis Toni Neacșu.