Avocatul Toni Neacșu intervine în conflictul dintre Guvern și ÎCCJ: „Războiul dintre justiție și Bolojan e total și sălbatic”

„Războiul dintre justiție și Bolojan este total”, spune avocatul Toni Neacșu care desființează decizia premierului demis Ilie Boljan de a sesiza Curtea Constituțională legat de un posibil conflict juridic de natură constituțională Guvern – ÎCCJ. El susține că Executivul încearcă astfel să influențeze un proces aflat încă pe rolul instanței. Acesta califică demersul drept „ridicol”, „prematur” și „inadmisibil”.

Comentariul lui Toni Neacșu vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a atras atenția, într-un comunicat, asupra presiunilor Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională.

FLASH NEWS O nouă arestare în cazul complotului terorist de la baza RAF Fairford din Marea Britanie. Bărbatul avea dublă cetățenie, britanică și iraniană

00:21

FLASH NEWS Șeful NATO spune că Europa trebuie să fie pregătită pentru o lume în care Rusia comite în mod regulat acte de sabotaj: „Trebuie să rămânem vigilenți”

23:53

„Pur și simplu sesizarea e ridicolă, prematură și inadmisibilă”

„După sesizarea de către Guvern a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională determinat de un dosar încă aflat pe rol, fără o soluție definitivă, cu termen de judecată la 9.07.2026, nu pot decât să concluzionez că toți juriștii buni și profesioniștii Guvernului fie au fost PSD-iști, fie au plecat cu puciștii din PNL.
Pur și simplu sesizarea e ridicolă (tehnic e prematură și inadmisibilă), e făcută de o parte dintr-un dosar care încă nu s-a judecat și care evident că își dorește prin orice mijloace, legitime sau nu, să nu piardă, iar pentru asta e dispusă să apeleze la orice instrument de presiune, fie ea și o sesizare la CCR”, a scris avocatul pe Facebook.

Judecătorii supremi vs. Bolojan, etapa CCR

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi că a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța supremă a deschis o acțiune în justiție împotriva instituției pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraților.

„De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a declarat Ilie Bolojan la finalul şedinţei de Guvern.

Neacșu: „Războiul dintre justiție și Bolojan e total, sălbatic”

Avocatul Toni Neacșu susține că demersul, un „război dintre justiție și Bolojan” este  „total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri”.

„Mai recomand CEDO, CJUE si Comitetul drepturilor omului de la CEDO sau Curtea Penala Internațională care urmau, într-un moment de delir juridic din spațiul public întreținut de colegi de ai mei, să anuleze la un moment dat anularea alegerilor în România. Șansele sunt cam aceleași.

Una peste alta, războiul dintre justiție și Bolojan e total, salbatic și mă îndoiesc că se vor lua prizonieri or că se va mai respecta vreo regulă (de aia nu m-ați vazut comentând unele hotărâri judecătorești). Să-ți iei ca mână dreapta pe Oana Gheorghiu („judecatorii iau pâinea de la gura copiiilor”) și pe Pîslaru („magistrații sunt lacomi și egoiști, din cauza lor pierdem miliarde, le tăiam pensiile”) înseamnă că ești fie mafiot de temu, pe stil Giovani Becali, fie inconștient, fie pur și simplu „prost”, în sensul cel mai puțin peiorativ posibil și doar descriptiv al cuvântului”, a adăugat Toni Neacșu.

ÎCCJ despre inițiativa lui Bolojan: E  fără precedent

Conducerea instanței supreme subliniază faptul că a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare, mai precis sumele ce urmează a fi plătite retroactiv magistraților.

„Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice.

Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie.

O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”.