Kerry și Lavrov nu s-au înțeles asupra situației din Ucraina, dar negocierile vor continua între Moscova și Washington

Cei doi oficiali, care se cunosc și se apreciază de multă vreme în pofida prăpastiei care îi separă, s-au reunit în cursul serii la reședința ambasadorului rus, situată într-un cartier luxos din Paris. Ei au discutat timp de mai multe ore, după care au luat cina.

„Am exprimat poziții divergente cu privire la motivele crizei ucrainene”, a declarat Lavrov, după negocieri.

„Suntem de acord asupra necesității de a găsi puncte de acord pentru a ajunge la o rezolvare diplomatică a acestei crize”, a subliniat el la încheierea unei reuniuni pe care a calificat-o drept „foarte constructivă”.

ULTIMA ORĂ Bolojan se folosește de afirmațiile jignitoare ale liderei Afd, Alice Weidel, pentru a ataca partidele suveraniste din România

23:10

FLASH NEWS Ambasadorul României în SUA explică miza alegerilor americane pentru România. Ce decizii așteaptă Bucureștiul privind Marea Neagră și apărarea flancului estic

23:09

Șeful diplomației ruse va continua aceste întrevederi cu omologul său francez Laurent Fabius, luni dimineața, la Paris. Ministrul francez va pleca apoi la prânz la Berlin, unde se va întâlni cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier și cu cel polonez Radoslaw Sikorski.

Duminică la Paris, ministrul rus a insistat încă o dată asupra unei soluții „federale” în Ucraina, o ipoteză avută în vedere pentru calmarea crizei generate de alipirea Crimeei la Rusia la jumătatea lui martie, dar respinsă de Kiev. „Suntem convinși că federalismul este o componentă foarte importantă a reformelor” constituționale pe care trebuie să le facă Ucraina, a afirmat Lavrov.

O structură federală „ar proteja drepturile celor care trăiesc în Ucraina și în principal ale populației ruse” din regiunile rusofone din est, a explicat el într-un interviu difuzat duminică de televiziunea rusă.

„Nicio decizie în privința Ucrainei fără Ucraina”, a replicat Kerry în cadrul unei conferințe de presă separate.

„Nu vom accepta un proces în care Guvernul legitim al Ucrainei să nu fie la masa (negocierilor)”, a declarat el, reiterând apelul Washingtonului de retragere a forțelor ruse comasate la frontierele Ucrainei.

Statele Unite vor „să studieze ideile și sugestiile dezvoltate în această seară și vom continua discuțiile imediat”, a adăugat Kerry.

Rușii și americanii au prezentat fiecare propriul „plan pentru a se ajunge la o calmare a situației”, a declarat la rândul său Lavrov, reiterând că prioritățile Moscovei sunt acelea de a „asigura respectarea drepturilor minorităților” și „destructurarea forțelor neregulamentare și provocatoare”, o referire la grupările paramilitare, în special cele prezente în Maidan, la Kiev, teatrul mai multor luni de contestare a președintelui demis Viktor Ianukovici.

Aceste negocieri urgente pe tema crizei ucrainene au fost organizate la câteva ore după o discuție prin telefon, vineri seara, între Barack Obama și Vladimir Putin, primul contact între cei doi șefi de stat de la anunțarea de către Washington a sancțiunilor economice vizând anturajul președintelui rus.

Cei doi președinți au convenit asupra necesității unor discuții rapide pentru a pune capăt escaladării tensiunilor și disputei dintre ruși și occidentali de la anexarea Crimeei de către Rusia.

Prăpastia dintre Washington și Moscova rămâne însă una destul de mare. În ceea ce privește soluția federală avută în vedere, ea este respinsă sec de Kiev. „Am vrea să recomandăm Rusiei să înceteze să mai dea ultimatumuri unei țări suverane și independente și să își concentreze atenția asupra situației catastrofale și a absenței totale a drepturilor propriilor minorități, inclusiv ucraineană”, a declarat duminică Ministerul ucrainean de Externe într-un comunuicat.

Rusia nu arată nicio intenție de a reveni asupra absorbției forțate a Crimeei. La o lună după sosirea primelor forțe ruse în peninsula din Marea Neagră, la două săptămâni după referendumul considerat ilegal de occidentali, teritoriul este considerat de Moscova ca făcând parte din Federația Rusă.

Pierderea Crimeei fără luptă constituie o umilire pentru Guvernul de tranziție de la Kiev. Subiectul inflamează campania electorală pentru alegerile prezidențial din 25 mai, care s-a accelerat cu învestitura, la acest sfârșit de săptămână, a candidaților principalelor partide.

Proeuropenii pleacă drept favoriți, în special miliardarul și fostul ministru Petro Poroșenko. Acest magnat al ciocolatei și presei, în vârstă de 48 de ani, a primit susținerea, sâmbătă, a fostului boxer Vitali Kliciko, acesta din urmă renunțând la prezidențiale pentru a candida la primăria Kievului.

Poroșenko se va confrunta cu un adversar redutabil, respectiv cu controversata Iulia Timoșenko. În vârstă de 53 de ani, fostul premier, care a petrecut doi ani în închisoare, se arată hotărâtă să șteargă înfrângerea sa din 2010 în fața lui Viktor Ianukovici și desfășoară o campanie în care îl vizează pe Vladimir Putin și promisiunea de a lua înapoi Crimeea.