Bibi, Cârtița și baletul diplomației ruse în Orientul Mijlociu

Fiindcă în mandatele președintelui Obama convorbirile de pace israeliano-palestiniene nu doar că au stagnat, dar au ajuns într-un impas greu surmontabil și fiindcă Uniunea Europeană n-are timp nici de ea însăși, era de așteptat ca președintele Putin să profite de situație. I-a chemat el la Moscova pe premierul Netanyahu și președintele Abbas. Inițiativa e parte a demersurilor Rusiei de a-și recăpăta influența în Orientul Mijlociu.

Părțile au acceptat propunerea și ar fi urmat să se întâlnească mâine. Aflat în Polonia, președintele Palestinian Mahmud Abbas a declarat, în urmă cu câteva ore, că era gata să se suie în avion, dacă premierul Netanyahu n-ar fi amânat întâlnirea. La rândul său, Marele Bibi a declarat că e oricând pregătit să se deplaseze la Moscova – mai puțin mâine, în ajun de Shabbat – cu condiția ca Abbas să nu pună condiții: „Întrebarea de bază e dacă Abu Mazen (vulpoiul folosește apelativul arab respectuos-familiar, kunya – „Tatăl lui Mazen”, n.m.) e dispus s-o facă fără precondiții. Am auzit versiuni contradictorii despre asta. Nu mai departe ieri, purtătorul de cuvânt palestinian a specificat că ei sunt gata de întâlnire, dar doresc eliberarea prizonierilor și doresc să știe în avans care vor fi rezultatele negocierilor” (?!). În ce-l privește, Abbas n-a dat vreun semn că ar condiționa ăn vreun fel planificata întânire, însă vorbește despre condiții pentru începerea tratativelor de vreo șase ani – (în afara unor întâlniri întâmplătoare la evenimente internaționale, cei doi n-au mai stat la masa tratativelor din 2010) – iar acestea sunt neschimbate: înghețarea construcțiilor în teritoriile ocupate și eliberarea prizonierilor.

Colac peste pupăză, aseară, televiziunea israeliană Canal 1 a dezvăluit că Mahmud Abbas a fost agent KGB, cu nume de cod „Cârtița”, fapt cât se poate de plauzibil în 1983 la Damasc (unde se afla atunci). Că a fost sau n-a fost, în urmă cu peste trei decenii, omul sovieticilor, nu mai are relevanță decât pentru cercetătorii Institutului Truman.

Dar ce să spună bietul Nabil Abu Rudeineh, purtătorul de cuvânt al președintelui palestinian? „Informatiile televiziunii israeliene fac parte dintre absurditatile cu care suntem obisnuiti din partea israelienilor (…). E clar că Israelul este îngrijorat de relația noastră strategică cu Rusia și de pozitia limpede exprimată de Rusia – determinarea de a rezolva conflictul israeliano-palestinian pe baza unui stat palestinian independent și a dreptului poporului nostru la autodeterminare”.

În ce privește poziția Rusiei, Nabil Abu Rudeineh e cam prea optimist. Rușii joacă în problema palestiniană, ca în întregul Orient Mijlociu (și peste tot unde își vâră coada), un balet diplomatic de mare virtuozitate, care teamă-mi e că se va încheia cu un grand jeté.