Bratislava – spaimă și îngrijorare

La Bratislava, fiindcă Slovacia deține acum președinția UE.

 

Cum era de așteptat, summitul n-a trecut de patetice declarații de intenții. Apelul la unitate, la reconstruirea încrederii cetățenilor în instituțiile europene au rămas tot la nivelul retoricii. Context în care Grupul vocal de la Vișegrad a militat pentru mai puțin Bruxelles și mai multă putere acordată parlamentelor naționale.

 

Nimic concret – eterna problematică purtată de la o întâlnire la alta, între timp cronicizată: migrația, securitatea, șomajul tinerilor.

 

Liderii europeni, unii aflați spre sfârșit de mandat, sunt incapabili, în continuare, să evalueze urmările activării de către Marea Britanie a articolului 50, incapabili să anticipeze amploarea crizei economice ale cărei semne sunt tot mai evidente.

 

Cât despre președintele României, s-a exprimat de ieri pe Facebook: „Poziția țării noastre, pe care o voi susține mâine în fața celorlalți lideri europeni, este foarte clară: vrem ca România să fie mult mai profund integrată în toate procesele Uniunii Europene. Nu suntem dispuși să facem compromisuri care privesc libertatea de mișcare a forței de muncă și drepturile românilor care trăiesc în Marea Britanie”. Ce înseamnă o integrare mult mai profundă și cum s-ar putea realiza, rămâne un mister fecund. În legătură românii din Regat – ei nu figurează pe agenda acestui summit, iar la negocierile Brexit, când vor avea loc, teamă-mi e că nu vom avea mare lucru de spus. Vom merge, așa cum ne-am poziționat, în siajul franco-german, ceea ce poate că nici nu e rău, dacă privim zbaterile Ungariei.

 

La sfârșitul summitului, președintele Iohannis părea cuprins de o optimistă confuzie. În declarația de presă informa apăsat:  „Am discutat despre securitatea internă și externă. Aici deja există câteva evoluții foarte pozitive, există deja decizii care stabilesc destul de concret cum vom aborda protecția frontierelor externe ale Uniunii”. La câteva minute distanță, răspunzând unei întrebări, recunoștea: „Nu numai cetățenii, ci și mulți politicieni sunt speriați de criza prin care trecem, unii sunt de-a dreptul speriați de faptul că nu reușim să controlăm foarte bine migrația, alții sunt foarte preocupați că, în continuare, mai avem mult de lucru până când să securizăm frontierele externe”.

 

În treacăt fie spus, după ce în urmă cu câteva zile, în cadrul  întrevederii cu François Hollande, pleda cauza armatei europene, președintele României și-a schimbat oportun perspectiva: „Nu s-a discutat astăzi despre o armată europeană și nici în viitorul apropiat nu se va discuta despre așa ceva. Inițiativele care există în domeniul apărării nu vizează crearea unei armate europene. Este o informație care s-a dus, cum se spune, în media, doar că ea nu reflectă preocupările conducerii UE”.

 

Suținând, contrar evidențelor, că Uniunea Europeană nu este un pacient cronic, ci un succes, președintele Iohannis a reușit totuși, fără să vrea, să definească perfect atmosfera de la Bratislava – spaimă și îngrijorare.