Care pitic din Albă ca Zăpada e securist?

Redactor:
Clarice Dinu
Care pitic din Albă ca Zăpada e securist?
Să nu vorbești de funie în casa spâzuratului, asta nu înseamnă că nu există. Cam așa stau lucruile și cu presa care se învârte în jurul cozii atunci când în spațiul public apare câte o informație referitoare la acoperiții care își fac treaba, bine mersi, printre mulții jurnaliști onești. Subiectul, cu câteva excepții, se regăsesește în știri seci, de obicei în subsolul paginilor. Problema este însă una reală și pune în discuție un drept fundamental, acela de liberă exprimare căreia i se circumscrie libertatea presei.

Zilele trecute, câțiva jurnaliști de investigație au atins subiectul într-o dezbatere a Frontline Club despre cum joacă serviciile în viața publică. Discuțiile la care au participat câțiva zeci de oameni și au fost transmise live pe Facebook nu s-au prea regăsit știrile din mass media relevante. Poate nu întâmplător remarca unul dintre vorbitori că, în România, „agenda unui pol de presă este influențată de un serviciu secret sau de altul”. 

În urmă cu doi ani, fostul șef al SRI, George Maior, susținea într-un interviu la B1Tv, că, în privința acoperiților din presă, Serviciul stă „cum stau toate statele democratice din lume”. „Ofițerul acoperit este o latură specială, o armă specială al oricărui serviciu de informații, sarcina lui este ca folosind această calitate să aducă informații de securitate națională pentru stat”, spunea Maior. Vom afla vreodată identitatea lor? Fostul șef al SRI a fost tranșant: „Asta este ideea, că nu! De asta e vorba de ofițeri acoperiți și de informații de stat”. 

O astfel de bombă detonată de un șef de serviciu secret ar fi avut efecte devastatoare într-o societate cu democrație consolidată, iar primii care ar fi reacționat ar fi fost chiar jurnaliștii. În 2005, un scandal uriaș a avut loc în Germania, unde s-a aflat că ziaristul Wilhelm Dietl a fost vreme de 11 ani spion al agenției de informații BND în Orientul Mijlociu. Scandalul a fost declanșat de cotidianul Berliner Zeitung care a susținut că BND a avut ani de zile agenți acoperiți care i-au spionat pe jurnaliștii germani, depășindu-și autoritatea și încălcând legea. Der Spiegel l-a numit pe Dietl „trădător”, chiar dacă acesta s-a apărat susținând că informațiile pe care le furniza nu aveau legătură cu colegii săi, ci cu persoanele cu care acesta intra în contact pentru documentarea unor anchete în zone de conflict. (Toată povestea o puteți citi AICI)

A fost înființată o comisie parlamentară în care reprezentanții BND au venit cu explicații nesatisfăcătoare: „ Da, am spionat jurnaliști, dar am făcut-o nu pentru a le provoca vreun rău, ci pentru a ne proteja ca stat. Nici opiniile, nici simpatiile lor politice nu ne-au interesat, ci doar sursele lor. Singurul nostru scop a fost de a afla cine a provocat scurgeri de informații clasificate către jurnaliști”. 

Urmare a acestui scandal, în Codul Presei din Germania a fost introdusă o prevedere clară, anume că meseria de jurnalist nu este compatibilă în niciun fel cu serviciile de informații.  

Rațiunea unei astfel de decizii este cât se poate de clară: libertatea presei se circumscrie libertății de exprimare, iar datoria presei este „să comunice informații și idei dezbătute în arena politică, la fel ca și cele privind alte domenii de interes public. Presa nu are numai datoria de a comunica astfel de informații și idei, dar publicul are, de asemenea, dreptul de a le primi” (CEDO, Lingens v. Austria, 1986; Sener v. Turcia, 2000; Thoma v. Luxembourg, 2001; Dichand și Alții v. Austria, 2002 etc). Orice ingerință din partea instuțiilor care exercită puterea este nepermisă, în condițiile în care nu sunt îndeplinite cumulativ trei condiții: 1. restricția e prevăzută de lege, 2. protejarea securității naționale, integrității teritoriale, siguranței publice; menținerea ordinii publice; prevenirea criminalității; protecția sănătății și a moralei, protecția reputației sau a drepturilor altora; împiedicarea divulgării de informații primite în regim de confidențialitate și garantarea autorității imparțialității puterii judecătorești și 3. este necesară într-o societate democratică. 

Potrivit jurisprudenței Curții sarcina de a aduce dovezi că toate trei condiții sunt îndeplinite îi revine Statului. „În cazul în care Curtea stabilește că Statul nu reușește să prezinte dovezi cu privire la respectarea uneia din cele trei condiții, Curtea va sista examinarea cauzei și va decide că ingerința respectivă era nejustifi cată și, prin urmare, că libertatea de exprimare a fost violată. „Ingerința Statului” trebuie să fi e interpretată ca orice altă formă de ingerință din partea oricărei autorități care exercită puterea și obligațiile publice sau care se află în serviciul public, precum ar fi instanțele judecătorești, procuratura, poliția, forțele de menținere a ordinii publice, serviciile de securitate, administrațiile centrale și locale, departamentele guvernamentale, comandamentele militare, structurile publice profesionale”(Ghid privind punerea în aplicare a articolului 10 al Convenției europene pentru Drepturile Omului, pg 32-33). 

Revenind la afirmațiile fostului sef al SRI, acoperind diplomatic gravitatea problemei, acesta a omis să explice care este misiunea concretă și de importanță capitală pentru securitate a agenților acoperiți din presă. Câteva întâmplări, de-a lungul celor 17 ani de lucru în domeniu, mi-au construit o imagine asupra fenomenului. Serviciul se orientează asupra a două categorii de ziariști. Primii, mai mici, fără funcții, cărora li se plasează o serie de informații care trebuie să apară pentru a avertiza/santaja anumite persoane publice că se știe mai mult despre ele, scopul fiind intimidarea acestora. Pentru astfel de prestații, în interes național cum sunt prezentate, jurnaliștii respectivi sunt plătiți cu sume derizorii și chiar înainte semnează un fel de contract. A doua categorie sunt ziariștii care au influență, care pot decide și impune anumite abordări editoriale, mesajele fiind astfel legitimate. Plățile ar fi substanțiale în astfel de cazuri. Nu întâmplător subiecte sensibile, semnalate de jurnaliști onești, explodează la intervale nejustificat de mari de timp de la producerea lor, prezentând însă o versiune cosmetizată. Aș aminti aici decizia CCR în cazul interceptărilor SRI care a fost tratată ca o lovitură dată luptei anticorupție, sau subiectul acoperiților din justiție, închis în mare parte în mass media după un comunicat sec al CSAT, deși în ambele cazuri este vorba de lezarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor.  

Astfel de acțiuni sau inacțiuni(ignorarea voită a unor subiecte de interes public) constituie, în fapt, o violare a libertății presei, a libertății de exprimare, prin prezentarea unei realități manipulate, specifică propagandei unor sisteme departe de a fi democratice. 

Însă, în fața unei asemenea provocări, Comisia de Control a SRI, prin vocea președintelui său Adrian Țuțuianu ne anunță că va vedea „dacă există, pe undeva, în dreptul comparat un asemenea tip de interdicție” jurnalist-agent acoperit. Înainte de a căuta însă, pe undeva (sic!), dl. Țuțuianu concluzionează că, din câte știe el nu există și găsește un argument „istoric”: „Walt Disney la un moment dat a fost unul dintre cei care lucrau cu CIA”.

Dacă vom accepta, din start, un astfel de deznodământ, nu ne mai rămâne decât să așteptăm de la Comisia de Control a SRI să ne anunțe, în urma unor verificări, care din piticii din Albă ca Zăpada e securist. Pun pariu că și asta ar fi breaking news.  

 
 
104 milioane de euro pentru FCSB. Gigi Becali a bătut toate recordurile din Liga 1
Ce a pățit Ciprian din Iași după ce a chemat o escortă cu 150 lei/ora....
FOTO. Antonia a pozat fără jenă sau inhibiții! Și-a arătat complet trupul într-un body prea...
Saraca… Salman Khan o OBLIGĂ pe Iulia Vântur să facă asta… Totul a fost dezvăluit...
Simona Halep a primit cea mai dură lecție de la Sorana Cîrstea! Motivul pentru care...
Veste mare pentru români. De ce vor avea parte în ziua vaccinării. E cadou de...
Rapel la 6 luni la Pfizer şi Moderna. Recomandarea emisă de Academia de Medicină din...
BANCUL ZILEI – Un primar află de la nevastă că a fost înșelat
O femeie din Cluj, vaccinată cu Pfizer, a murit în secția de Terapie Intensivă. Explicațiile...
Ce a pățit Ciprian din Iași după ce a chemat o escortă cu 150 lei/ora....
Un bebeluș cu TREI penisuri ULUIEȘTE medicii. „Asta da intrare în istorie”
Adevărul despre salamul de Sibiu pe care românii nu îl știu. Ce conține, de fapt
CFR Cluj a câștigat Supercupa României 2020. Cum a sărbătorit campioana României
Moment de infarct la „Războiul Depozitelor”. Ce a descoperit un bărbat într-o boxă cumpărată cu...
ȘOC în lumea muzicii românești: Marele cântăreț A MURIT
Cum să ții postul profesionist. Alimentul vegan cu mai multe proteine decât carnea de pui
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Modificare importantă făcută de Lidl. Ce schimbare importantă pe care trebuie să o ştie toţi...
Inchide