Cât de real este pericolul maghiar

Jocul lui Băsescu este cu atât mai susținut cu cât și România, și Ungaria se află în plină campanie pentru europarlamentare, moment în care, în lipsa unor oferte realiste, spațiul public este umplut cu declarații radicale care ar putea determina o opțiune electorală. Astfel se justifică momentul lui Laszlo Tokes din Parlamentul European care din postura de candidat al FIDESZ, vizând cele câteva sute de mii de români de etnie maghiară cu dublă cetățenie, a reclamat politica de asimilare dusă de guvernul român, comparându-i pe secui cu tătarii din Crimeea. Aceeași justificare o au și liderii Jobbik, în frunte cu Vona Gabor, care cer și ei autonomia Ținutului Secuiesc, dând dovada determinării lor printr-o îmbrâceală cu jandarmii la Târgu Mureș.

În aceeași logică electorală se încadrează și reacția prezidențială, disproporționată față de anvergura evenimentelor sus-menționate. Probabil că declarațiile celor doi nu ar fi trebuit să rămână netaxate, însă de aici până la încercarea de a crea o psihoză a unei iminente invazii ungurești în Ardeal este cale mai lungă. Conspirativ, de la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu i-a avertizat milițienește pe liderii maghiari că „se știe” cam ce activitate politică au și că „oricine poate fi cu ușurință expulzat în plin sejur pe teritoriul României”. În plus, „lecții de la politicieni maghiari nu primim în ceea ce privește modul în care tratăm minoritățile în România pentru că ar putea să ia exemplu de la noi”.

INEDIT Cui aparțin resursele naturale ale Lunii. Ce bogății impresionante are

15:11

SĂNĂTATE Au fost descoperite trei proteine care ajută organismul să determine ce alimente sunt sigure și care nu. Pot fi utile pentru persoanele cu alergii

15:08

La rece, un pic cam mult pentru niște personaje ale căror derapaje sunt bine-cunoscute de ani de zile și care de multă vreme nu mai umplu sala. În campanie însă, un mesaj numai bun pentru electoratul sensibil la retorica naționalistă a lui „ce bine le-a zis-o”.

Nu este pentru prima dată însă când Traian Băsescu apelează la astfel de strategie. Anul trecut, în august, își asuma „leadership-ul punerii la punct a Budapestei”, dându-și cuvântul că este pentru ultima dată când „toată protipendada politică maghiară” se perindă relaxat prin Harghita și Covasna. A făcut-o și în 2009, când, înainte de europarlamentare, președintelui de la acea vreme al Ungariei, Laszlo Solyom, i s-a refuzat autorizația de survol a României pe motiv că nu respectă, prin declarațiile sale, Constituția, făcând lobby pentru autonomie.

Dacă nu ar fi să interpretăm în cheie electorală toate aceste declarații, cum se explică atunci proiectul unionist al lui Traian Băsescu care, în urmă cu doar trei luni, propunea ca proiect de țară pentru România reîntregirea cu Republica Moldova?

Vedeți diferența? Ne auzim la alegeri.