Christos va Învia, Eminență!

„Maria Maica Amărăciunilor” e sfântul lăcaș al Patriarhatului Caldeean de Babilon.

Întâistătătorul său, Louis Raphael Sako, a învățat șase limbi, ca să-și poată striga disperarea în toate – siriacă, arabă, italiană, franceză, germană, engleză. Dar și să împrăștie, cu îndărătnicie, binecuvântarea speranței.

Sako nu e omul care să se mintă pe sine, nici să-i mintă pe alții. La vremea potrivită, le-a spus americanilor ce crede despre dezastrul pe care l-au produs. În vara lui 2014, a tunat împotriva liderilor Daesh, când creștinii de toate confesiunile au refuzat statutul de dhimmi (protejați) și au luat drumul exilului spre teritoriile kurde.
 
„Națiunea este divizată”, scrie Eminența Sa în mesajul de Paști. „Lucrul cel mai dureros este că fiecare coaliție este dezbinată de conflictele de interese dintre lideri (….)”.

Fără unitate și colaborare nu există „cale pentru a opri imixtiunile puterilor interne și externe care încearcă să investească și să profite de pe urma conflictelor noastre. Trebuie să arătăm tuturor că suntem capabili să ne deschidem unii față de alții și că suntem în stare să trăim, în ciuda diferențelor, și că ne putem salva țara și pe noi”.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

Doar Dumnezeu mai poate izbăvi Irakul. Dominat de șiiți, Guvernul de la Baghdad e o caricatură de conciliere, cu o componentă kurdă care își urmărește scopurile federaliste și cu o mână de sunniți considerați trădători în comunitățile lor. Țara e deja împărțită în trei – sunniți (Daesh), kurzi și șiiți, cu drapelele și armatele fiecărora.
 
„Noi, creștinii, în timp ce ne pregătim să încheiem perioada Postului Mare, crucea și durerea acestor zile de suferință, suntem chemați să nu privim la rănile noastre și să nu ne pierdem speranța, ci să celebrăm Paștile, sărbătoarea noastră cea mai frumoasă și plină de bucurie. Vă îndemn, așadar, să vă încredințați înțelepciunii și răbdării, pentru a rămâne uniți în acest pământ al nostru, unde ne-am născut, în care am trăit timp de o mie patru sute de ani împreună cu musulmanii, constituind o unică civilizație”.

Înălțător va suna „Al-Masih Qam!” (Christos a Înviat!) sub privirile înlăcrimate ale Maicii Sale, în biserica unde tămâia și smirna miros a praf de pușcă.