Crucea și Semiluna, în apărarea Ierusalimului

Redactor:
Lelia Munteanu
Crucea și Semiluna, în apărarea Ierusalimului
Citește pe Gândul!

O oră a durat astăzi convorbirea cu ușile închise între președintele ErdoÄŸan și Papa Francisc, în biblioteca Palatului Apostolic din Vatican. La plecarea din Ankara și într-un interviu publicat ieri de cotidianul italian La Stampa, președintele Turciei a declarat că Ierusalimul e principala problemă pe agenda convorbirii.

Despre Ierusalim, cei doi vorbiseră la telefon imediat după decizia-dictat a președintelui Donald J. Trump din 6 decembrie anul trecut, iar poziția celor două state, Turcia și Vatican, a fost de respingere a deciziei și de preocupare pentru păstrarea statu quo-ului orașului, sfânt pentru cele trei monoteisme – iudaism, creștinism și islam, așa cum a fost acesta stabilită de rezoluțiile Națiunilor Unite. Strâns legat – subiectul Palestina. Despre ambele Papa vorbise cu Mahmud Abbas (la telefon) și cu regele Iordaniei, Abdullah al II-lea (în cadrul vizitei acestuia din 19 decembrie).

Sultan ErdoÄŸan a preluat râvnitul steag de apărător al Semilunii de la cei care par a o fi trădat, închizând ochii la decizia-dictat a președintelui Trump – în primul rând, saudiții. Soluția a două state în coflictul de șapte decenii dintre israelieni și palestineni, singura rațională (consfințită de Liga Arabă, care însă pare mai dezinteresată ca oricând să o susțină) a fost preluată de liderul turc, cel mai violent-vocal în a o promova.

Dacă, în privința Ierusalimului, între Cruce și Semilună consensul e deplin, iar în privința refugiaților sirieni Suveranul Pontif are doar cuvinte de laudă la adresa Turciei care a găzduit milioane, nu același lucru se poate spune despre alte teme fierbinți, pe care ora petrecută împreună de cei doi nu le-a putut nici pe departe rezolva. E vorba despre vechea și spinoasa problemă privitoare la masacrele armenilor din 1915-1916, cărora Papa le spune pe nume, „genocid”, spre nemulțumirea profundă a regimului de la Ankara. Mai este apoi campania armată împotriva kurzilor din Siria, cunoscuta Operațiune „Ramura de măslin”, declanșată în urmă cu aproape trei săptămâni, în legătură cu care Vaticanul și-a exprimat deja îngrijorarea profundă. Și, nu în ultimul rând, repetatele acțiuni de încălcare a drepturilor omului în Turcia, culminând cu represiunile împotriva așa-zișilor güleniști.

Președintele ErdoÄŸan și soția sa, Emine, i-au dăruit Sfântului Părinte douăzeci și patru de piese miniaturale din ceramică de Iznik (fosta Nicee, orașul primului și al celui de-al șaptelea Sinod Ecumenic), a căror nuanță specială de albastru se regăsește în decorațiunile moscheilor din Istanbul, și un exemplar în limbile italiană și engleză al Versetelor Spirituale ale maestrului sufit Rumi. Papa i-a dăruit Președintelui o medalie simbolizâbnd pacea (una similară a primit anul trecut și Donald J. Trump).

Suveranul Pontif vizitase Turcia în 2014. Ultimul președinte turc care a intrat în Vatican a fost, în 1959, Mahmut Celâl Bayar, primit de fabulosul Ioan al XXIII-lea (poreclit cu simpatie „Papa turcofil”, pentru că ani de zile, înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost delegat apostolic pe pământ turcesc). 

Inchide