Fostul Strateg Șef al Casei Albe a visat o Internațională… naționalistă în Europa

Steve Bannon a fost timp de opt luni Strategul Șef al Casei Albe și Consilier Principal al președintelui Trump (ianuarie-august 2017), cu un rol decisiv în ultima etapă a campaniei electorale a acestuia.

Pentru că Bannon inspirase prima carte anti-Trump (Michael Wolff, „Foc și furie”), @realDonaldTrump nu l-a iertat: „Michael Wolff e un ratat absolut, care a plăsmuit baliverne, cu scopul de a vinde această carte cu adevărat plictisioare și mincinoasă. L-a folosit pe Șleampătul Steve Bannon, care a plâns când a fost concediat și a implorat să-și păstreze slujba. Acum, Șleampătul Steve a fost alungat ca un câine de mai toată lumea. Mare păcat!”.

Postarea datează din ianuarie 2018, când Bannon, supranumit și Marele Manipulator, descălecase deja în Europa cu un proiect grandios – The Movement, fondat la Bruxelles, împreună cu șeful unui partiduleț belgian, avocatul Mischaël Modrikamen.

CONTROVERSĂ Criza apei naște războiul de pe Facebook. Acuzat de USR că e principalul vinovat pentru problemele de mediu din România, PSD ripostează

19:47

Adevărul despre afacerile imobiliare ale familiei Băluță. Documentul care clarifică totul: de unde sunt sumele investite

19:46

Fostul Strateg Șef al Casei Albe năzuia nici mai mult nici mai puțin decât să pună bazele unei Internaționale… naționaliste, o măreață contradicție în termini. Primul pas: consilierea formațiunilor extremiste de dreapta pentru europarlamentare. A luat legătura cu Marine Le Pen, președinta Frontului Național din Franța, cu Matteo Salvini, lider al Ligii Nord din Italia, cu cei din Mișcarea 5 Stele, cu Viktor Orban. A călătorit în Polonia și în Cehia. (Identificase iliberalismul ca pe un prețios material de construcție). Era așteptat și în România.

De religie catolică, Bannon își făcuse un cartier general într-o fostă mănăstire catolică de lângă Roma (până când ministrul Culturii, altfel membru al M5S, i-a refuzat șederea acolo, pe motiv că așezarea, datând din secolul al XIII-lea, are statutul și rigorile unui monument istoric).

Liderii UE au reacționat imediat. Președintele de atunci al Parlamentului European, Antonio Tajani, a fost cel mai vehement: „Dragă domnule Bannon, cară-te acasă. Dacă vrei să fii turist, fii turist. E mai bine pentru tine să-ți ții gura”.

Prima înfrângere a Marelui Manipulator – chiar europarlamentarele. Ajutorul său (cât s-a lăudat c-a fost) n-a prea folosit la nimic. (Între timp, avocatul Modrikamen se retrăsese din Mișcare și din politică – în fotografie, alături de Salvini, în mijloc, și Bannon, în stânga). 

Ceea ce n-a înțeles diabolic de inteligentul Bannon a fost cum funcționează naționalismul și populismul pe Vechiul Continent. Și că, deși partidele extremiste au un dușman comun („partidul Davos”, cum l-a conceptualizat el, globalismul marii finanțe) au și prea multe rădăcini istorico-doctrinare care le separă. În plus, n-ar fi acceptat niciodată un exponent al „imperialismului american” care să le coaguleze.

Astel încât atunci când, pe la sfârșitul verii, într-un simposion din Atena, filosoful-activist Bernard-Henri Lévy s-a trezit să-l interpeleze  – „Cred că faci o treabă foarte murdară în Europa!” – treaba lui Bannon se cam încheiase.

Ce n-a prins Manipulatorul de modă veche, care însă intuise multe (dovadă campania electorală a lui Trump), e că lumea a intrat în ceea Giuliano da Empoli numește „tehno-populism postideologic, fondat nu pe idei (oricât ar fi ele de stupide, n.m.), ci pe algoritmi”.