La Shenzhen, ordinea mondială a părut, pentru o oră și jumătate, să se rescrie în format trilateral. Sub privirile îngrijorate ale Europei, Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin au semnat o declarație comună axată pe stabilitate nucleară, creșterea aprovizionării cu petrol și restrângerea jurisdicției Curții Penale Internaționale, dar fără nicio mențiune despre războaiele din Ucraina și Iran.
Fiecare dintre cei trei lideri au mers la masa discuțiilor cu calcule strategice distincte, de la nevoia Casei Albe de a obține un succes în privința denuclearizării și ambiția Beijingului de a legitima o ordine multipolară, până la eforturile Kremlinului de a-și demonstra ieșirea din izolarea internațională.
În urma summitului trilateral, organizat în marja reuniunii APEC, președinții Statelor Unite, Rusiei și Chinei au abordat o „declarație comună privind pacea”, structurată în patru puncte, dar fără progrese diplomatice majore, un calendar pentru negocieri sau propuneri de a pune capăt războaielor pornite de două dintre cele trei state participante.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_11_916033550_1557249069756829_8166370182786699577_n-2.webp)
Întâlnirea a durat aproximativ o oră și jumătate și a reprezentat prima reuniune de acest fel între liderii celor mai mari trei puteri nucleare din lume. Cu toate acestea, importanța evenimentului a fost minimizată în Europa, acolo unde cancelarul Germaniei, gazda summitului „Coaliției de Voință” care sprijină Ucraina, a precizat că summitul trilateral din China a fost doar o „oportunitate pentru fotografii” și nimic mai mult.
Analiștii sunt de părere că cel mai mult de câștigat la nivel de imagine au avut Vladimir Putin și Xi Jinping. În primul rând, Moscova a rupt izolarea diplomatică impusă de Occident, iar președintele rus s-a afișat alături de cele mai mari economii ale lumii într-un summit fără precedent. În al doilea rând, Xi Jinping și-a consolidat statutul de mediator global indispensabil, în timp ce coeziunea relațiilor transatlantice și a NATO pare tot mai fragilă.
În același timp, Donald Trump, venit după o înfrângere pe plan intern în alegerile de la jumătatea mandatului, a deschis discuțiile spunându-le lui Xi și Putin că „fac cu adevărat istorie” deoarece SUA, China și Rusia s-au „poziționat într-un mod unic” pentru a discuta despre reducerea stocurilor lor nucleare și diminuarea riscului utilizării unor astfel de arme. Cu toate acestea, declarația finală publicată după întâlnire nu reflectă în totalitate doleanțele președintelui american.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_11_colaj-trump-putin-xi-1280x720-1-1.webp)
În calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, Statele Unite, China și Rusia s-au angajat să reformeze din temelii instituția internațională pentru ca aceasta să răspundă mai eficient provocărilor globale și să își îndeplinească misiunea declarată de a asigura pacea și securitatea în lume.
De-a lungul timpului, administrația Trump a criticat adesea ONU pentru ineficiență, birocrație și subminarea suveranității americane, în timp ce Moscova a reclamat lipsa de imparțialitate a organizației și folosirea ei ca instrument de presiune occidentală. Rusia s-a opus deschis propunerilor Germaniei și Japoniei de a deveni membri permanenți în Consiliul de Securitate, argumentând că țările occidentale sunt deja suprareprezentate și votează ca un singur bloc împotriva intereselor rusești pe mapamond.
În gașca criticilor s-a alăturat cu această ocazie și Beijingul, care vrea să arate că își poate flexa mușchii în materie de diplomație.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2F8171848-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-1024x771-1.webp)
Mai puțin clar este însă ce fel de reformă au în minte Xi, Trump și Putin. Atacurile lor la adresa Curții Penale Internaționale, spre exemplu, nu dau impresia că viziunea lor asupra unei ONU post-reformă este una a unei ordini bazate pe reguli, în care dreptul internațional se aplică în egală măsură țărilor mici, mijlocii și mari.
Alt punct din declarația celor trei lideri se referă la criza petrolului care a afectat întreaga lume încă de la începutul acestui an. Cele trece state au precizat că intenționează să sporească producția și să aprovizioneze piața cu produse rafinate „în beneficiul tuturor națiunilor”. Acest punct deservește în principal propriilor interese, în condițiile în care Donald Trump urmărește de mult timp scăderea prețului la combustibil, factorul care i-a provocat scăderea în sondaje în Statele Unite. În același timp, ajută enorm și Rusia, a cărei industrie petrolieră se află sub restricții din partea Occidentului ca răspuns la războiul pornit împotriva Ucrainei. De asemenea, China este și ea afectată prin embargoul impus asupra Iranului, principalul furnizor de petrol al acesteia înaintea izbucnirii războiului cu SUA în luna februarie.
Trump, Putin și Xi Jinping au discutat și despre limitarea jurisdicției Curții Penale Internaționale și au subliniat importanța respectării imunității de stat. Documentul precizează explicit că CPI și alte organisme similare „nu trebuie să abuzeze de jurisdicția lor”.
În prezent, Putin face obiectul unui mandat de arestare emis de Curtea Penală. De la invazia Ucrainei din 2022, președintele rus a fost tratat ca un paria la nivel internațional de către aliații Kievului, iar în urmă cu doi ani pe numele său a fost emis un mandat de arestare internațional.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_11_911464196_1626840848608205_9027729577407227272_n.webp)
Deși Putin este cel asupra căruia există un mandat de arestare, Washingtonul este cel mai vocal și cel mai activ oponent al acestei instituții. Administrația Trump a impus sancțiuni severe împotriva judecătorilor și a instituției în ansamblu, interzicând tranzacțiile financiare și accesul pe teritoriul SUA pentru oficialii CPI.
Nu în ultimul rând, cei trei lideri au reafirmat principiul conform căruia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată. SUA, China și Rusia au convenit să poarte un dialog pentru reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării armelor atomice, inclusiv în dosare precum cel al Iranului.
Trump a declarat în mai multe rânduri că ar dori să discute despre „denuclearizare”, însă declarația finală nu a inclus și limitarea numărului de focoase, ci doar angajamentul că acestea nu vor fi folosite niciodată. China s-a opus mult timp aderării la acordurile nucleare dintre SUA și Rusia și a argumentat că cele două țări trebuie mai întâi să facă reduceri semnificative la propriile arsenale înainte ca Beijingul să accepte să participe.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F11%2Fhttps___www-gandul-ro_wp-content_uploads_2026_11_summitul-din-china.webp)
În prezent, chinezii dețin aproximativ 600 de focoase nucleare, comparativ cu aproximativ 5.000, câte dețin Statele Unite, și 5.400, câte dețin rușii, potrivit cifrelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm.
Scurtul document publicat după întâlnire precizează că cei trei au avut un „schimb aprofundat de opinii asupra situației internaționale actuale și s-au angajat să mențină stabilitatea strategică și securitatea internațională”, deși nu se menționează nimic despre cele două războaie care au dat omenirea peste cap: cel din Ucraina și cel din Iran.
Deși conflictul din Ucraina nu a fost menționat în declarația finală, subiectul a fost abordat atât în sesiunea trilaterală, cât și într-o întâlnire bilaterală separată de aproximativ 40 de minute între Donald Trump și Vladimir Putin. De asemenea, președintele american a declarat anterior discuțiilor că SUA și China doresc să colaboreze pentru a pune capăt acestui război, dar concluziile finale nu s-au reflectat și în declarația finală.
În mod similar, deși au fost pe agenda discuțiilor cu ușile închise, nu au fost comunicate decizii concrete privind escaladarea din Orientul Mijlociu sau situația din strâmtoarea Taiwan.