Generația cu Facebook-ul de gât

Cu ceva vreme în urmă, când pe YouTube apăruse o filmare cu niște elevi care se băteau, un coleg a exclamat: „Dacă exista tehnologia asta pe vremea când ne băteam noi la școală, eram pierduți. Ajungeam la Sing Sing!” Mi-am reamintit de spusele lui, citind pe Facebook și pe unele dintre cele mai accesate site-uri din România mulțimea de comentarii nemiloase, ironice sau vulgare făcute la adresa Iuliei Ionescu, eleva de la Sf. Sava, care a plecat de acasă pentru a se duce la mânăstire.

Este imposibil să reușești cu un click să intri în spațiul ei intim și să emiți opinii întemeiate despre motivele care au făcut-o să plece de acasă, despre lucrurile neștiute de nimeni, poate nici chiar de ea însăși, care au determinat-o să își ia lumea în cap. Însă povestea ei este acum de notorietată națională și este dezbătută în tot spațiul public, fata e trimisă de unul și de altul în judecată online, iar întregul incident capătă proporțiile unei traume greu de depășit.

EMISIUNI OFF The Record. Invitat: Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR

16:11

ANUNȚ STB relansează linia turistică „Bucharest City Tour”. De pe ce dată vor circula autobuzele supraetajate prin București și care vor fi tarifele

16:09

Am prieteni care, din diferite motive, au fugit la 15 – 16 ani de acasă și s-au întors după câteva zile. În afară de părinții lor și de câțiva apropiați, nimeni nu își mai amintește de această escapadă, iar ei sunt astăzi niște oameni respectabili, de 30 și ceva de ani, cu familii și vieți obișnuite. Nimeni nu i-a arătat cu degetul pe stradă în vulnerabilii ani ai adolescenței, nimeni nu a ridicat din sprâncene când s-au dus cu CV-ul în mână în fața angajatorilor, niciun coleg de serviciu nu și-a dat coate cu un altul, spunând te miri ce despre această chestiune. Și-au rezolvat cum au știut și putut problemele cu familia și ei înșiși și au mers mai departe, fără să mai poarte, zi de zi, povara unei notorietăți strivitoare. Pentru ei nu au existat consecințe majore: au avut noroc și au beneficiat de avantajul anonimatului, dar copiii și adolescenții de astăzi nu mai pot avea acest privilegiu.

Noi, cei trecuți de 30 de ani suntem din generațiile care au scăpat ieftin. Cu câteva excepții, am avut șansa de a face greșeli în școală sau liceu și de a învăța din ele fără să fim văzuți de milioane de ochi sau fără să fim urmăriți tot restul vieții de o arhivă online, accesibilă oricui, în fiecare secundă. Mulți au făcut, în anii imaturității, lucruri penibile sau scandaloase de-a dreptul, rămase în povești care și-au pierdut an după an din detalii, până ce vecinii, profesorii, cunoscuții le-au dat uitării. Cum mai poți să dai uitării beția vreunui adolescent, când o vezi, pe net, în imagini vii demne de „Marea mahmureală”? Chiar dacă există posibilitatea de a scoate un film compromițător de pe o serie de platforme, până atunci răul va fi fost deja făcut.

Câteodată, seduși de imaginea eroilor de carton de la emisiunile mondene, tinerii se filmează sau se fotografiază ei înșiși în ipostaze care îi vor bântui mai târziu. Aparent, știu exact ce fac, însă nu cred că sunt întru totul conștienți de consecințe. Sau se gândesc că ele nu există, de vreme ce copiii de bani gata conduc băuți mașini de lux, fotbaliștii se bat prin cluburi, iar starletele României se înjură la ore de maximă audiență, fără ca toate acestea să se întoarcă împotriva lor. Nu sunt însă așa de sigură că lucrurile vor arăta pentru un copil din Berceni la fel cum arată pentru unul născut în Primăverii sau că foarte multe tinere vor vrea să meargă până la capăt pe drumul deschis de Bianca Drăgușanu. Când vor dori să-și construiască un alt fel de viață, este posibil ca un moment de exihibiționism online din trecut să le joace o festă urâtă. Până atunci însă, un astfel de gest îi expune atacurilor și hărțuielilor de tot felul.

În procesul de educație al generației cu Facebook-ul de gât ar trebui să deschidem un nou capitol, unul referitor la comportamentul online, la protejarea imaginii și la gestionarea situațiilor în care au fost expuși fără milă în spațiul public. S-ar putea ca de multe ori ei înșiși să găsească o cale potrivită pentru a face față acestei situații. Au însă nevoie ca adulții la care ajung astfel de imagini să nu îi judece cu prea multă duritate: să arunce primul comentariu agresiv acela care nu a făcut niciun lucru de care să-i fie rușine la vârsta lor.