O lună de putere totală

Toate acțiunile politice ale dlui Tăriceanu din ultimul an (plecarea și reîntoarcerea în PNL, ruperea de acesta și racolarea de colegi, formarea unui nou partid liberal etc) sunt rodul unui brainstorming cu pesediștii care, pentru serviciile aduse prin șubrezirea fostului lor partener de alianță, l-au urcat în fruntea Senatului. Este imposibil, așadar, ca dl Tăriceanu să inițieze, de capul lui, cum susține Victor Ponta, suspendarea președintelui României, antrenând, în manevrele sale, Parlamentul, Curtea Constituțională, Guvernul și, mai ales, electoratul. Deși PSD pretinde că abia astăzi discută propunerea, de fapt, își dăduse acordul încă de acum două săptămâni. Iată ce declara Victor Ponta, în 22 august, când șeful Senatului a vorbit prima dată despre demiterea președintelui: „Ideea domnului Tăriceanu este extrem de corectă si are toată susținerea mea. Dacă Traian Băsescu se va manifesta în continuare ca șef de campanie al Elenei Udrea, nu excludem absolut deloc ideea de a aplica prevederile constituționale privind suspendarea”. Zis și făcut!

Ce câștigă însă PSD, PC și dl Tăriceanu dintr-o inițiativă, al cărei rost electoratul nu îl vede, dl Băsescu părăsind Cotrocenii, în noiembrie, cu ori fără suspendare?

FLASH NEWS Augustin Zegrean comentează întâlnirea secretă dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Nu au ce discuta în birouri pe nu știu unde

13:57

FINANCIAR TikTok și sfaturile financiare: Cât de mult ar trebui să aibă încredere tinerii în influenceri?

13:55

În primul rând, 30 de zile de interimat la Președinție, echivalente cu tot atâtea de putere totală. Puține lucruri îi sunt interzise, prin Constituție, președintelui interimar. El nu poate adresa mesaje, Parlamentului, cu privire la starea națiunii, nu poate dizolva Legislativul și nu poate organiza referendumuri, în rest, păstrează toate atribuțiile: organizează misiuni diplomatice, convoacă CSAT-ul, numește și revocă persoane din funcții, promulgă legi, acordă grațieri etc. Ce fericire pe Valeriu Zgonea, președintele pesedist al Camerei, să apese, mandru, pe alte butoane, încălzind scaunul pentru șeful său! Nu știu cum va profita, concret, coaliția de guvernământ de luna de putere totală, dar atunci ar fi momentul (fiindcă orice se poate întâmpla în turul doi) de aranjat niște treburi rămase în suspensie, cum ar fi „justiția” pentru baroni, reorganizarea unor instituții sau acte de clemență în ultimul minut. Sigur este că orice lege ar cloci PSD, dl Zgonea nu o va trimite Parlamentului, înapoi, ci o va promulga de urgență.

În al doilea rând, liberalul Klaus Iohannis, singura amenințare pentru prezidențiabilul PSD, va fi împins pe marginea arenei electorale, principalii combatanți devenind Victor Ponta și Traian Băsescu. Războiul celor doi nefiind și al său, dl Iohannis va trebui să găsească alte căi de a ieși din conul de umbră, altfel, înfloritorul său scor se va ofili.

În al treilea rând, PSD va înregistra o victorie morală, dacă, din nou, șapte milioane de oameni vor spune la referendum „Da”. Și cum să votezi „Nu”, când, la două săptămâni de la închiderea urnelor, președintele Băsescu pleacă?! Ai avea senzația că te opui Constituției.

În fine, există și un risc: acela ca, stăpânind provizoriu toate palatele, PSD să-și dea în petec prea tare, trezind electoratul amorțit și jenând conștiința propriilor alegători.