• Publicat:
Puterea Gândului

Popa pupă poala Pontii. Mi-e groază să nu ne trăsnească, părinte!

Popa pupă poala Pontii. Mi-e groază să nu ne trăsnească, părinte!
Părinte, mai e timp să vă opriți! Diseară, înainte să puneți capul pe pernă, repetând predica electorală de a doua zi, puneți-vă o întrebare înfricoșată: cine este adevăratul dumneavoastră șef?

Poate credeți că noi, credincioșii Bisericii ortodoxe române, suntem un dat, toți o apă și-un pământ. Poate vă amăgiți că suntem cu toții o turmă docilă, fără cap. Părinte, ne-ați făcut cu ochiul după slujba de duminică și ne-ați spus o vorbă de clacă: fă ce-ți spune popa, nu ce face popa!

De-un timp, am început să intru cu teamă, părinte, în casa Domnului. Mi-e groază că sub patrafir nu voi găsi mângâiere, ci pliante electorale. Am inima strânsă de câte ori vă aud vorbind de lângă catapeteasmă de Dumnezeu-Tatăl și de Victor-Fiul. Mi-e groază să nu ne trăsnească, părinte! Pentru că de fiecare dată când faceți propagandă electorală în Biserică, parcă-L aud cu tună și fulgeră acolo sus.

Sunt un om dus la Biserică. Mă întristez de fiecare dată când cineva zice lucruri urâte de Biserică. Încerc, după puterile mele, să le explic tinerilor din jurul meu care vorbesc lejer de lucruri sfinte, să nu cadă în păcatul generalizării. Nu le povestesc despre martirii credinței care au suferit și au murit în închisorile comuniste, ci despre unicul Sfânt pe care l-am cunoscut în carne și oase: moșul meu, ostaș al pământului, mare cititor în ceasloave și primul om care m-a învățat cum să-mi fac cruce.

Dar au și ei dreptate, părinte. V-ați întrebat de ce tot mai mulți oameni tineri se îndepărtează de Biserică? De ce nu mai găsesc un limbaj comun cu dumneavoastră? De ce vă întorc spatele cu lehamite? Poate pentru că prea sunteți fără har. Prea v-ați schimbat. Prea vă plac banii și puterea. Sau poate că așa ați fost dintotdeauna: v-a fost bine cu puternicii zilei, v-a fost teamă de schimbare, v-ați preocupat mai mult de propria bunăstare decât de interesul necăjiților pe care ar fi trebuit să îi păstoriți, dar pe care îi tranzacționați în ziua alegerilor cu binecuvântare de la „Preasfințitul”.

Părinte, mai e timp să vă opriți! Diseară, înainte să puneți capul pe pernă, repetând predica electorală de a doua zi, puneți-vă o întrebare înfricoșată: cine este adevăratul dumneavoastră șef?

Pactul cu Diavolul este un contract individual, pe persoană fizică. Când este făcut de un om al Bisericii, efectele lui otrăvesc însă întreaga comunitate.

 

Inchide