Privata lui Băsescu, Crin și Ponta

Antonescu e un tip ferm, de încredere. Om de echipă. „Dacă ne cheamă la Cotroceni, ca la colhoz, pe toți odată, eu nu merg!” promite fostul interimar. El se duce doar ca Geoană la Vântu, la jacuzzi: pe-nserat și în șoaptă.

Altfel, om de caracter, corect – după ce tăinuiește combinația „informală” până la prima veste, îl sifonează pe premier. „Confirm că am participat la întâlnire, dar pe mine m-a invitat Ponta să merg. Eu n-am discutat înainte cu nimeni”.

Ce politică slinoasă, ce politicieni alunecoși.

Vorba lui Ion Iliescu: „Și ce-i nefiresc că s-a întâlnit un premier în funcție, practic, candidatul unic la șefia noului guvern, cu președintele țării? Nu-i normal să discute, în liniște, lucrurile? Nefiresc ar fi să nu se întâlnească”. Absolut. Și atunci, de ce trebuia palmat primul eveniment de normalitate politică întâmplat de vreo trei-patru ani încoace?! Ce i-a determinat pe liderii USL să se comporte, după, ca doi orbeți parașutați din greșeală, dincolo de linia frontului, la cartierul general al inamicului, pe la al treilea cântat al cucuvelei? Rușinea? Emoția? Misterul?

SCANDAL Incidente înainte de Rapid-Dinamo, la metrou Basarab. Jandarmii au intervenit după un conflict între suporteri

21:23

ADMINISTRAȚIE Oana Gheorghiu, un nou ultimatum pentru 650 de primării să se înscrie pe ghișeul.ro: „Mai sunt exact 10 zile”

21:09

Cu toții s-au prevalat de faptul că întâlnirea a fost una informală, privată. Ce poate fi așa de privat într-o discuție purtată de primii trei oameni ai țării, încât nației să i se bage degetele-n urechi? E vreun secret că toată lumea – și când spun asta mă gândesc chiar la „toată lumea” de pe axa București-Londra-Washington – vrea liniște? Că s-a săturat de circul ambulant pe care îl plimbăm pe la Bruxelles, Strasbourg și Casa Albă, și că le-a pus în vedere să coabiteze și să guverneze în liniște și fără isterii politicianiste? Că UDMR-ul trebuie invitat, ca de obicei, la guvernare? Că FMI-ul vrea liniște și banii lui înapoi? Că America vrea „siguranță strategică” în zonă? Că Europa nu mai vrea încă o Grecie în Balcani? Că Ponta trebuie să revină la Victoria? Că Băsescu trebuie să rămână la Cotroceni până, eventual, în 2014, dacă între timp nu va demisiona, impunând anumite modificări ale Constituției?!

Sunt private toate aceste discuții? Sunt publice doar concluziile, doar rezultatele? Este electoratul doar o masă de manevră pe care societatea de politica privată „Informala SRL” să o folosească, cu instrucțiuni, numai de alegeri?!

Poporul ar spune că nu. Dar cui îi mai pasă de părerea lui?