Se dă următoarea ecuație: putem avea patru ore de sport…

Premierul Victor Ponta are câteva „idei fixe”. Nu le știm noi pe toate, dar cea despre care tocmai a vorbit promite. El vrea patru (4) ore de educație fizică (sport) pe săptămână în școlile din România. E de bine, e de rău? Să aflăm.

Ce înseamnă patru ore de educație fizică? Mai multă mișcare pentru sute de mii de copii anchilozați în fața calculatorului, pentru sute de mii de copii obezi pentru care sport este doar acel ceva ce se transmite la televizor. Și avem și cifre: peste 40% dintre copiii români sunt supraponderali, peste 750.000 dintre ei sunt obezi, iar statisticile înregistrează, an de an, doar creșteri la aceste capitole.

Apoi, sportul te poate scoate din foame. Foarte mulți campioni din România, dar nu numai, au ajuns să facă sport de performanță pentru că erau săraci. „Am alergat de foame” spunea, acum câțiva ani, o campioană de atletism, dar găsim exemple în toate sporturile, de la box la natație, de la rugbi la fotbal. Din copii care vor face patru ore de educație fizică în fiecare săptămână or să apară probabil campionii de peste zece ani.

Așadar, din punct de vedere medical, dar și social, cele patru ore de educație fizică pe săptămână sunt necesare, chiar vitale, pentru un popor mai sănătos, pentru copii care să se poate lega singuri la șireturi, copii capabili să alerge după o minge. Nu spune nimeni că nu este bine ca ei să se descurce cu un calculator, să vorbească o limbă străină, dar realitatea e că toate aceste cunoștințe nu-i vor folosi nimănui prea mult în viață dacă la 40 de ani moare de inimă pe fondul obezității.

Din păcate, într-o perioadă în care educația fizică este materia pe care elevii o „tocesc” cu vreo lună înainte de BAC – în restul timpului fiind atât de „bolnavi” încât sunt scutiți medical – adevărata provocare este să transformi această inițiativă în realitate.

Părinții ar vrea sport, elevii ar vrea și ei, dar cei care iau decizia deja au identificat obstacole: prea puține săli de sport – scuză greu de „digerat” în condițiile în care toate guvernele din ultimii zece ani, de la Năstase la Boc, au construit mii de săli de sport în România – sau prea puțini profesori.

În mod sigur, mai sunt școli fără săli de sport, în mod sigur profesorii nu sunt suficienți, dar toate acestea ar trebuie să fie doar piedici de depășit. Pentru că dincolo de toate problemele, și lista este lungă, ceea ce contează cu adevărat este finalitatea: un popor cu copii care fac patru ore de mișcare fizică pe săptămână este un popor care se poate face bine.