Succesul României e chiar apartenența la NATO

România nu și-a micșorat locul și importanța în cadrul Alianței Nord Atlantice, dar asta nu e nici măcar o știre.

Cât privește obiectivele atinse – formulate târziu, în comparație cu polonezii și balticii, nepromovate, ba chiar ținute într-o ambiguitate inexplicabilă, spre deosebire de modul în care și le-au promovat polonezii și balticii pe ale lor – au dat impresia unei încropeli patetice. Obiectivul ca NATO să preia de la americani scutul anti-rachetă, un demers pe care Statele Unite îl anunțaseră din vreme, nu poate fi contabilizat ca succes al României. După cum nici „reafirmarea unității NATO și a legăturii transatlantice” nu e reușita țării noastre.  Cât privește „consolidarea securității naționale”, acesta este un deziderat fundamental, permanent valabil, care necesită însă ținte clare. 

În fine, singurul obiectiv concret, anume „plasarea României și a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale securității euro-atlantice pe dimensiunea sudică a flancului estic”, cum prolix l-a definit președintele Iohannis, acesta – așa cum reiese din articolul 41 al Comunicatului final – nu a fost deocamdată atins. „Dezvoltarea unei prezențe avansate ajustate” la Marea Neagră a fost expediată ministerialei din octombrie. 

ACTUALITATE Dan Dungaciu: „Eu cred că greșeala lui Trump de a-l prezenta pe Nicușor Dan ca premier nu a fost întâmplătoare“

11:00

ACUZAȚII Dosarele Epstein explodează în Marea Britanie. Prințul Andrew, acuzat că ar fi folosit avioane RAF pentru a se întâlni cu Jeffrey Epstein

10:57

Chiar președintele României a încercat să explice astăzi, la declarația de presă comună cu omologul său polonez, răspunzând unei întrebări a jurnaliștilor,  ceea ce ieri era un succes: „Probabil, această ministerială va fi un prim pas un pic mai concret care va coagula ideile. Vor urma alte întâlniri și la următorul Summit NATO, atunci cu siguranță Aliații vor fi în situația să ia o decizie care pe urmă va trebui implementată în această chestiune„.

Ideile ar fi trebuit deja coagulate în mintea diplomaților și a responsabililor Apărării de pe Dâmbovița.

Să ne înțelegem: e o greșeală să comparăm nu doar Polonia (lăsând la o parte aventajele militare ale acesteia), chiar țările baltice cu România. Și una și celelalte au politică externă. Noi avem niște propagandști expirați, pricepuți la întocmit rodnice bilanțuri, care probabil l-au contaminat cu euforia lor găunoasă și pe Președinte.