Zadarnicele chinuri ale dragostei

Știu cum e să suferi din dragoste. Am citit în „Știință și tehnică”. De-aia-i dau de trei zile like-uri lui Băse. Sper să-i fi dat Bianca și Bote, Bahmu și Prigo, Vârciu și Adelina, Moni și Iri. Toți cei care l-am înțeles.

Păi, cum e să te primească dimineața cu aplauze și ailăviu, să vă giugiuliți politic, să vă amintiți de frumoasele clipe petrecute împreună (cum ați salvat România, cum v-ați opus loviturii de stat, cum ați trecut prin războiul civil), iar când zici c-ați pus-o (de un sentiment curat, nota redacției), seara, PDL – marea ta dragoste – se combină cu Vasile și fug cu urna…

Ce faci? Mai întâi, te urci pe pereți. P-ormă cauți pe google ceva cool, de despărțire. Shakespeare gen: „Iti spun adio și te las, la timpul potrivit/ Să-ți amintești la orice pas/ Ce mult eu te-am iubit”. Ieși, ca un distrus, pe facebook. Și mai departe…?

Mai departe, ai două căi. Prima e calea lui Cristoiu. Spre Biblioteca Academiei. Cititul vindecă – găsești garantat unii mai nefericiți ca tine. A doua cale…

Stop așa! Cum adică s-a îndrăgostit Băse de-o formațiune politică? Ce, nu știa că toate-s niște parașute?

O Mișcare e altceva. Cuminte, la locul ei, finuță. Se găsesc unii care să-ți facă lipeala. Merită să investești sentimente. Până nu se curvește și-asta și devine prea Populară.