• Publicat:
Reportaj

Cine a decis să se facă O GROAPĂ DE GUNOI în vârful muntelui: Ba tu, ba tu! Șocul autorităților la întrebarea „Dar pe cetățeni i-a întrebat cineva?”

Gândul continuă în această seară să vă prezinte radiografia unei crime: o crimă ecologică ce afectează direct viețile câtorva sute de țărani care, printr-o decizie „de sus", sunt nevoiți să trăiască alături de o groapă de gunoi.

Ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, știe că la Pojorâta „este o problemă” care urmează să fie „dezamorsată”. Nu, nu va fi oprită construcția gropii de gunoi în vârful muntelui, ci vor fi liniștiți oamenii. De altfel, nimeni nu pare cutremurat de aberația ideii inițiale: toate autoritățile cu care gândul a vorbit în această investigație s-au străduit să ne demonstreze că „nu au nicio vină” și că responsabilitatea este la alții. În timp ce politicienii își pasează responsabilitatea, câțiva oameni s-au decis să ia atitudine. Ieri l-ați văzut pe Aristide Maxim, omul care vrea să-și salveze munte. De cine? De interesele lor, ale celor care apar în materialul de mai jos. Pe scurt: Ministerul Mediului și CJ Suceava „au tras bani europeni” pentru o groapă ecologică, Consiliul Județean Suceava „a cerut” un teren, un primar „a dat” pentru că avea „excedent de teren”. Nimeni nu și-a pus problema că groapa se face în vârful muntelui. Nimeni n-a avut vreun moment intenția să-i consulte pe oameni. Acum fiecare recunoaște că a fost o idee proastă. „Trebuia un loc mai ascuns”, ne spune Gavril Mârza, unul dintre cei trei șefi de CJ responsabili, intervievați de gândul.

Ministrul Mediului vrea ca proiectul să continue

Pe parcursul iernii, lucrările la groapa de gunoi au fost sistate. Ar trebui reluate în curând, însă, în urma unui control făcut de Direcția pentru Sănătate Publică la groapa de gunoi în baza unei noi plângeri semnate și de Aristide Maxim, s-a constat ceea ce autoritățile locale  au știut dintotdeauna, dar nu au recunooscut: la mai puțin de 1.000 de metri de groapă sunt locuințe, lucru interzis de lege. Tot acolo există și două pensiuni turistice construite cu mult înainte de proiectul gropii.

„Înțeleg că distanța până acolo nu este în linie dreaptă. Drumul fiind în curbă, ei nu au luat în calcul linia dreaptă. În momentul în care s-a trasat și s-a ales terenul respectiv trebuia să se țină cont de ultima unitate locativă care să fie la o distanță mai mare de 1.000 m”, a explicat ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu (foto), contactată de gândul.

În 8 mai, în urma unei vizite la Suceava, ministrul susținea că din cauza distanței de sub 1.000 metri până la locuințele oamenilor nu se poate emite noua autorizație de mediu în baza căreia ar trebui să funcționeze groapa de gunoi. A propus, însă, schimbarea legii pentru ca  proiectul să continue.

„Este un mic blocaj pe care noi trebuie neapărat să vedem cum am putea să-l rezolvăm, ținând cont că sunt niște sesizări și ale cetățenilor. Trebuie să facem o modificare legislativă, astfel încât problema să fie dezamorsată la Pojorâta”, a spus ea la Suceava.

Gavrilescu a explicat că în anul 2009, când a fost emis acordul de mediu și când s-a stabilit distanța dintre case și groapă, era în vigoare un Ordin al ministrului Sănătății în care se preciza că distanța trebuie să fie obligatoriu de 1.000 de metri, însă aceasta putea fi redusă în funcție de rezultatele unui studiu de impact de sănătate. Ulterior, în anul 2014 a fost emis un alt Ordin al ministrului Sănătății în care se precizează că distanța minimă trebuie să fie în mod obligatoriu de 1.000 de metri, fără posibilitatea de modificare.

Vezi aici acordul de mediu în baza căruia se amenajează groapa de gunoi

Ministrul a precizat pentru gândul că, din cauza acestei situații și a unor probleme cu constructorul, lucrările pentru amenajarea gropii ecologice de gunoi sunt acum oprite.

Cătălin Nechifor, președintele CJ Suceava, instituția beneficiară a viitorului depozit ecologic de gunoi, o contrazice. „Contractul este în derulare. Nu am fost notificați de nimeni de la minister de încetarea lucrărilor, ele continuă”, a răspuns el pentru gândul.

Imagine de șantierul gropii de gunoi

Corupție la CJ Suceava pentru deșeuri

Depozitul ecologic de gunoi de la Pojorâta, pe care încearcă să îl oprească Aristide Maxim și alți câteva zeci de localnici din satele Valea Putnei și Mestecăniș, este parte a unui proiect mai amplu intitulat Sistemul  de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava. A fost aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011. Contractul de finanțare a fost semnat la 11 aprilie 2011 între Ministerul Mediului și Pădurilor și Consiliul Județean Suceava, condus de Gheorghe Flutur. Valoarea totală a proiectului  51,7 milioane de euro sau  218 milioane de lei.  80% este finanțare europeană, statul contribuie cu 18%, iar Consiliul Județean cu 2%.

Sistemul  de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava, finanțat de Uniunea Europeana / Click pentru a mări

Proiectul prevede, printre altele, închiderea vechilor gropi de gunoi, unele dintre ele situate chiar pe malul râurilor, și construirea a două depozite ecologice de gunoi – la Moara și Pojorâta, în care să ajungă gunoiul din tot județul.

Depozitul de gunoi de la Moara, cu o capacitate de depozitare de 1,3 milioane de tone de gunoi, este gata. Aici vor ajunge gunoaiele colectate din localitățile din zona de șes a județului. Lucrările au fost demarate în vara anului 2010 și au fost preluate din toamna anului 2012 de consorțiul format din firma suceveană „General Construct”, grupul „Efacec” din Portugalia și filiala din București a companiei.

Contractul în valoare de 27,24 de milioane de lei, fără TVA, a prevăzut construirea unei stații de tratare a levigatului, a unei stații de sortare a gunoiului, și a unei platforme de colectare a deșeurilor. Consiliul Județean Suceava care este beneficiarul investiției urmează să desemneze un operator pentru gestionarea gropii de gunoi de la Moara.

În 7 mai, la Consiliul Județean Suceava au descins procurorii, vizat fiind și președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor (PSD), și administratorii mai multor firme aflate în relații contractuale cu instituția publică pentru infracțiuni grave de luare și dare de mită, trafic de influență și abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, Cătălin Nechifor  și colegul lui de partid, senatorul Ovidiu Donțu, sunt suspectați că au primit mită în valoare de 20.000 de euro. Totodată, faptele vizează în special contracte pentru reabilitarea drumurilor, dar și contractele pentru SMID. În acest caz, Cătălin Nechifor fiind vizat de trafic de influență.

Cătălin Nechifor

„Numiții Gabriel-Mihai IGNĂTESCU și Victor CIOBANU, administratorii SC ACI AG SRL Suceava sunt sprijiniți de numitul Cătălin Ioan Nichifor, în vederea obținerii contractului de lucrări aferent obiectivului de investiții „închiderea depozitelor urbane existente în județul Suceava din cadrul Proiectului „Sistemul de management integrat al deșeurilor în județul Suceava”, în valoare de 65.855.478,45 lei, fără TVA, autoritatea contractantă fiind Consiliul Județean Suceava”, se arată în ancheta procurorilor DNA.

Ca o coincidență de nume cu unul dintre cei vizați în dosar, șeful întregului  Sistemului  de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava este Gheorghe Ignătescu.

Epopea gropii din vârful muntelui

Revenind la groapa de gunoi de gunoi din Pasul Mestecăniș, comuna Pojorâta, despre care gândul a scris anul trecut și ulterior a realizat mai multe filmări la fața locului, amintim că, în 25 ianuarie 2013, a fost semnat contractul de 6,3 milioane de euro fără TVA. Semnatarul contractului de amenajare a gropii ecologice de gunoi a fost Cătălin Nechifor. Licitația pentru proiect a fost începută de Gheorghe Flutur.

Cum s-a ajuns, însă, la construirea unei gropi de gunoi chiar în vârful muntelui? Autoritățile locale și județene pasează vina de la unii la alții. Realitatea este că primăria Pojorâta a alocat terenul pe care Consiliul Județean Suceava l-a cerut pentru a putea construi groapa de gunoi ecologică din zona de munte a județului.

În 25 ianuarie 2007, Consiliul Județean Suceava, condus de pesedistul Gavril Mîrza, a aprobat Hotărârea nr.12 privind arondarea localităților din județ la două depozite zonale de deșeuri.

L-am întrebat despre depozitul de gunoi din Pasul Mestecăniș, comuna Pojorâta. „Nu a fost aprobată de mine. Eu, în calitate de președinte, am făcut cunoscute localitățile, să se stabilească un amplasament  și s-a stabilit un cu totul alt amplasament decât cel de astăzi”, ne-a răspuns el.

Gavril Mîrza

La 13 martie 2007, Gavril Mîrza a trimis Consiliului Local al comunei Pojorâta adresa nr. 2826 prin care a cerut 10 hectare de teren pentru crearea Depozitului Ecologic de Deșeuri Pojorâta în zona Mestecăniș.

La propunerea primarului Ioan Raia, Consiliul Local Pojorâta a aprobat acordarea a cinci hectare de teren din pășunea Putnișoara pentru amenajarea acestui obiectiv, chiar dacă aceasta era situată deasupra tunelului de cale ferată Mestecăniș, care face legătura între Moldova și Transilvania.

Hotărârea din 2007 prin care s-au acordat celer cinci hectare / Click pentru a mări

Ioan Raia, în prezent șef la azilul de bătrâni din localitatea în care a fost primar, spune că avea excedent de teren și că nu s-au făcut presiuni pentru acordarea lui. Face însă o declarație care este în contradicție cu ce a semnat: „În 2007 a fost luată o hotărâre doar pentru întocmirea unui studiu de fezabilitate și urma ca toți consilierii să mergem undeva la un depozit ecologic  identic, să constatăm dacă vor fi toate în condiții perfecte și urma după aceea să luăm o hotărâre. Nu am mai fost, pentru că, din nefericire, nu am mai prins, pentru că în 2008 am căzut din funcția de primar”.

Ioan Raia, fostul primar din Pojorâta

Primarul PSD-ist, devenit apoi independent, a dat teren pentru groapa de gunoi fără a consulta locuitorii din cele două sate care fac parte din comună: Pojorâta și Valea Putnei.

Le-a spus abia după două săptămâni, în 30 martie 2007, dar altceva. Urma să se amenajeze o fabrică de preparare și recondiționare a deșeurilor menajere cu o stație super tehnologică.

„Era o suprafață insuficientă. Oricum, nu a fost bătută în cuie pe vremea mea, vă rog să mă înțelegeți”, afirmă el.

Gheorghe Nichiforel, fost adjunct la Romsilva, și al Serviciului de mediu și cadastru din cadrul Consiliului Județean a  fost numit de Gavril Mîrza în 2007 în Comisia care să găsească locația potrivită pentru zona Câmpulung.

L-am întrebat cum s-a ajuns la Pasul Mestecăniș?  „Nu eram eu important acolo. Noi eram a cincea roată la căruță”, a afirmat el, în prezent șef de Ocol Silvic.

Gheorghe Nichiforel / Sursa Foto: Monitorul de Suceava

Cum s-a mutat groapa la marginea drumului

Ioan Bogdan Codreanu este la al doilea mandat de primar în comuna Pojorâta. A fost la PNG, a trecut la PDL, iar la momentul înregistrării noastre se declara independent.

Ioan Bogdan Codreanu

De profesie inginer silvic și fost inspector la Garda de Mediu, el a mutat treptat locația depozitului mai departe de tunel, chiar la marginea drumului  european E 58. Drumul leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc și este tranzitat de mulți turiști.

La solicitarea lui, consilierii locali au aprobat Hotărârea nr. 75 din 25 august 2008. Se acordau alte patru hectare pentru amenajarea depozitului ecologic de gunoi.

Hotărârea nr. 75 din 25 august 2008 / Click pentru a mări

Nici de această dată localnicii nu au fost înștiințați. Explicația lui: „Nu, era o continuare  la proiect”.

Peste doi ani, pe 9 august 2010, consilierii locali, la propunerea primarului Codreanu, au abrogat vechile hotărâri pentru groapa de gunoi . Au aprobat Hotărârea nr. 64 prin care 9 ha de teren, trecute în urmă cu un an în  proprietatea Primăriei , sunt date în administrare Consiliului Județean Suceava. Obiectivul: realizarea  depozitului  ecologic Pojorâta. Noua locație: Vârful Pasului Mestecăniș, la marginea drumului  european E 58.

Hotărârea nr. 64 / Click pentru a mări

Primarul Codreanu afirma, anul trecut, că „despre locație, despre zonă, președintele Flutur știe cel mai bine, pentru că, în afară de poziția pe care a avut-o, în afară de lucrurile pe care le-a făcut în general pentru Suceava a fost și este un apropiat al comunității din Valea Putnei”.

Fostul președinte CJ Suceava în perioada 2008 – 2012, Gheorghe Flutur, în prezent senator și secretar general al PNL, este cel care a semnat, în aprilie 2011, cu Comisia Europeană, contractul de finanțare pentru ecologizarea deșeurilor din Suceava. Ne-a declarat că nu mai ține minte de ce s-a schimbat amplasamentul depozitului ecologic de gunoi.

„Acum nu mai rețin exact, probabil că era necesar pentru tot amplasamentul acestui proiect european. Nu știu mai multe amănunte, dar, tehnic, cred că au avut nevoie de aviz de mediu, de toate cele necesare acolo. Nu cunosc alte amănunte acum”.

Gheorghe Flutur

La fel ca și predecesorul său, Gavril Mîrza, Gheorghe Flutur pasează vina: „Repet, amplasarea a fost decisă de echipa de dinainte, pentru cele două zone”.

Circul foștilor președinți ai CJ Suceava

În instanță, Aristide Maxim a cerut tocmai anularea hotărârii din 2010 de Consiliu local prin care se ceda terenul unde acum se amenajează groapa.

Imagine de șantierul gropii de gunoi

În pline lucrări de amenajare a gropii toți cei trei foști șefi ai CJ Suceava care au avut sau  încă mai au un rol în proiect recunosc că depozitul de gunoi din vârful muntelui nu este amplasat într-un loc tocmai bun.

„Erau mult mai multe posibilități de a se găsi locații mai convenabile sau mai ascunse, mai bine zis, dar nu am mai apucat eu să ajung în asemenea fază pentru că mi s-a terminat mandatul, nu am mai fost președintele Consiliului Județean, iar cei cu responsabilitate o pasează pe foștii, că îi vine mai ușor domnului Flutur sau altora care aveau responsabilitate și care au dus-o acolo unde au dus-o acum”, afirmă Gavril Mîrza.

Actualul președinte al CJ Suceava, vizat de DNA pentru luare de mită, abuz în serviciu și trafic de influență, Cătălin Nechifor afirma, în momentul înregistrării noastre, realizate anul trecut că Georghe Flutur putea să ia în calcul și o carieră minieră și recunoștea că locul din prezent nu este una tocmai bun.

„Cred că era o variantă corectă acele foste zone miniere pe care nu știu de ce nu le-au luat în calcul cei din 2009. Eu nu neg faptul că locația nu este cea mai bună aleasă, doar că noi ne-am trezit cu un proiect în derulare care ar trebui continuat. Dacă am fi schimbat locația era același lucru cu renunțarea la proiect. Când înseamnă de la zero, prima condiție care trebuie să fie este terenul, iar la noi nefiind colectivizare pe vremea comunismului, proprietatea este privată”, a punctat el.

Imagine de șantierul gropii de gunoi

Cătălin Nechifor mai spune că risca corecții financiare de până la 100% din proiect dacă schimba amplasamentul.

Gheorghe Flutur a reafirmat că nu avea alte opțiuni și că oricum locul era stabilit de dinainte.  Nu a ezitat să arate, însă, cu degetul.   „Legat de impactul de mediu și de organizarea de șantier, eu cred că trebuiau să fie mult mai atenți cei care au început acea lucrare acolo. Din câte știu eu e undeva totuși într-o zonă mai depresionară, dar cred că organizarea de șantier a depășit limitele mult înspre șoseaua DN 17, ceea ce strică peisajul” .

„E o mizerie a domnului Flutur, ne așteptăm la orice”, a fost răspunsul lui Cătălin Nechifor.

Cine construiește groapa

Depozitul ecologic din Mestecăniș este construit de gigantul Bilfinger Baugesellschaft mbH în consorțiu cu o firmă românească, din Gura Humorului, Concret Construct.  Germanii de la  Bilfinger sunt specializați în construcții industriale și civile. În România, au avut o serie de contracte cu statul: reabilitarea liniei feroviare Câmpina – Predeal și reabilitarea podului de la Ghiurgheni.  Lucrează de trei ani și la podul de la Agigea, într-un contract de circa 4 milioane de euro. Au întâmpinat probleme la structura de rezistență, astfel că lucrările vor mai dura încă 2 ani.

Pe deșeuri, au construit, împreună cu Iridex și Hidroconstrucția, prima celulă a gropii ecologice de la Bacău. Bilfinger s-a ocupat, în parteneriat cu SC Pharal Construct, și de închiderea gropilor de gunoi din Bistrița Năsăud. Valoarea contractului: 6 milione de euro. Cele două fime apar în dosarul de corupție în care fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Ioan Andreica, este cercetat de DNA împreună cu fostul președinte al Consiliului Județean Bistrița Năsăud, Liviu Rusu (PDL).  Potrivit procurorilor, Ioan Andreica și alți doi cetățeni au pretins celor două firme 345.002 euro pentru atribuirea contractului.

Firma Concret Construct este controlată de patru oameni de afaceri, printre care Mihai-Corneliu Crețu și Dan Gârjoabă. Aceștia au deținut acțiuni și funcții la fostul gigant de construcții românesc Cominco, intrat în insolvență în 2012. Cominco a fost cel care, în parteneriat cu o altă firmă, a demarat construcția celuilalt depozit ecologic din Suceava – Moara. Ca urmare a întârzierii banilor de la UE pentru proiect și a problemelor apărute la Cominco, lucrarea a fost preluată de o altă firmă.

Terenul dimprejurul gropii, distrus în urma construcției

Lucrările efectuate de cele două firme au depășit cu mult organizarea de șantier. O mare parte a sutelor de tone de pământ excavate au ajuns pe pășunile din Valea Putnei și Mestecăniș, formând ravene mari de pământ și acoperind fructele de pădure și ciupercile pe care mulți localnici le culegeau pentru a-și duce traiul.

„Asemenea ravene vor continua să apară pe parcurs. Toate aluviunile astea transportate aici de apă ajung pe restul pășunii care a rămas încă neagresată. Ea va ajunge, însă, să fie acoperită de aluviunile care vin de sus, cu crengi, cu bolovani, cu tot ce se mai găsește pe aici”, atrage atenția Aristide Maxim.

Aristide Maxim

Înregistrările făcute de gândul la finalul verii trecute în Pasul Mestecăniș arătau că o parte din aceste ravene riscau să acopere gurile de aerisire ale tunelului CFR care leagă Moldova de Transilvania.

â–º URMEAZĂ, ÎN GÂNDUL: Șocul turiștilor străini care trec pe lângă șantier. Academia reacționează dur. Cum va intra groapa ecologică din vârful muntelui în cărțile de specialitate: „Așa  nu se face”.

REPORTER: MIHAELA STOICA

CAMERAMAN: DOREL AVĂCĂRIȚEI

MONTAJ: ANDREI BORUZESCU, MIHNEA LAZĂR

Inchide