Cine sunt budiștii din România. Vasile Muraru: „Toți cei care merg în oastea asta sunt ai lui Iisus”

O sală de evenimente din zona Obor din București. Acesta este locul unde într-o seară friguroasă de miercuri s-au întâlnit peste 300 de oameni, în marea lor majoritate români, de toate vârstele și profesiile, mulți creștin-ortodocși. Printre ei și oameni de afaceri, profesori universitari, militari, medici, dar și actori. Au venit să îl asculte din nou pe Tanpai Gyaltshen Acharya, un maestru al budismului tibetan care susține frecvent seminarii în România. Îmbrăcat în veșmântul său tradițional și cu o coroană pe cap, maestrul tibetan le vorbește în engleză despre karma, despre faptul că ceea ce li se întâmplă acum este efectul acțiunilor lor din trecut sau chiar dintr-o viață anterioară, dar și despre iluminare, scopul principal al credinței budiste care se traduce, printre altele, în schimbarea totală în bine a oamenilor și a psihicului acestora, ajungând în acest fel la „unirea cu Dumnezeu”.

Printre cei prezenți se numără și actorul Vasile Muraru și soția sa, medicul Marinela Muraru. „Chiar dacă sunt în sală – pe la diferiți maeștri am mers de curiozitate -, dar în timp ce ei spun rugăciunile budiste, eu spun rugăciunile mele ortodoxe. Nu se întâmplă nimic, ba din contră, fiind benefice, crește beneficitatea spațiului respectiv și asta m-a bucurat foarte mult”, afirmă actorul. Asta îi îndeamnă și maestrul tibetan pe toți cei prezenți: să nu renunțe la religia lor.

Foto: Octav Ganea / Mediafax Foto

Vasile Muraru: „Toți cei care merg în oastea asta sunt ai lui Iisus, chiar dacă ei cred că merg în Budha”

Îndrăgitul actor de comedie susține cu tărie că tot ce a realizat până acum i se datorează lui Dumnezeu. „Pentru noi iubirea a început cu Iisus Hristos. Toți cei care merg în oastea asta sunt ai lui Iisus, chiar dacă ei cred că merg în Budha. Iisus e mai mare. Dumnezeu e peste tot”, afirmă Vasile Muraru.

A fost dintotdeauna un om înclinat spre spiritualitate și extrem de curios, astfel că a mers frecvent pe la diferite secte pentru a vedea ce se întâmplă. „Vin pe la spectacole, vin cu cărți. Au o promovare destul de incisivă. De exemplu, trebuia să merg până la Brăila și am luat pe un domn să meargă cu mașina, pentru că nu aveam mașină înainte de 1989. Până la Brăila a încercat să mă convingă să trec la baptiști. Eu am încercat să îi spun că nu. Dar el continua. După mai mulți ani m-am întâlnit cu el în Portland, SUA, unde este o comunitate mare de baptiști. Au o putere de convingere foarte mare, toți așa zișii predicatori. De asta țin în mână oamenii, în special, oamenii cu probleme”, atrage el atenția.

Vasile Muraru consideră, însă, că mulți dintre cei care merg la secte nu se mai regăsesc în Biserica Ortodoxă, dar nu ei sunt vinovați. „Înainte, la țară, era popa care era în mijlocul oamenilor. Așa e predicatorul acum în mijlocul grupului lor de sectanți. Vorbește, te ajută, te ajută până te acaparează. Preotul spunea să nu se certe, îi mobiliza la treabă, să se ajute. Din păcate, în ziua de azi unele parohii au activitate foarte frumoasă, au cantine, au un fel de after school-uri, dar sunt și unii navetiști care locuiesc la oraș și schimbă mașinile, aleargă, din păcate, numai după partea materială. Omul e necăjit și apare la poartă unul: ‘Măi, cu ce vrei să te ajut? Suntem frații tăi”. Prima dată omul e ușor șocat și dacă vede că îl ajută la început apoi e ușor, ușor acaparat. Din păcate, Biserica Ortodoxă pierde din enoriași, ar trebui să fie mai maleabilă față de partea creștină. Păcat că bisericile creștine nu își dau mâna, pentru că divizarea asta pentru anumite funcții și anumiți capi nu face bine”, afirmă actorul.

Foto: Octav Ganea / Mediafax Foto

Astăzi, la budiști, Vasile Muraru a venit împreună cu soția, de profesie medic. „Eu am dus-o la biserică și ea a devenit mai credincioasă decât mine”, mărturisește el râzând. Consideră că oamenii ar trebui să fie deschiși la toți cei care promovează binele și pacea. „La noi, imediat dacă cineva aude ceva nou, în primul rând este reticiența. Se ridică ariciul, scoate acele. Trebuie să vezi, însă, și despre ce este vorba. Dacă promovează binele, iubirea de oameni, suntem pe aceiași cale, nu trebuie neapărat să îi îmbrățișezi”, este de părere Vasile Muraru.

Budiștii cred în reîncarnare, actorul de comedie este sceptic în această privință. ” ‘om muri și ‘om vedea. Cultul morților este și la noi. În orice colț al lumii m-aș duce aprind lumănării pentru toți cei vii și pentru mulțumire, și când trec la partea cu adormiții încep cu cei din familie, sat, zonă, țară, profesie, și apoi pentru toți și cei care au murit fără lumânare. Am o liniște legată de moarte”. În acest context vorbește și despre fostul său partener de scenă, Nae Lăzărescu, decedat la sfârșitul anului trecut. „Eu păstrez legătura cu el. Mă inspiră, îmi trimite tot felul de idei tot timpul, cred că este prin preajmă sau la spectacole. Recent am fost într-un turneu în Moldova și m-am oprit acolo la Focșani, la mormânt, am aprins lumânări, am stat de vorbă cu el”, mărturisește Vasile Muraru.

Foto: Octav Ganea / Mediafax Foto

România și karma uciderii lui Ceaușescu

Budismul este a patra religie a lumii după numărul de aderenți – 350 de milioane, răspândiți în întreaga lume. Nu este doar o religie, ci este totodată una dintre cele mai răspândite filosofii. Pentru budiști, scopul principal este acela să dobândească iluminarea.

„Budismul nu e o religie. Budismul e dincolo de religie. Budismul ne face cunoscut adevărul divin și cunoașterea divină și ne arată modalitățile de a ne curăța de suferință și teamă, și ne ajută să conștientizăm natura noastră divină, pentru a găsi calea spre iluminare, pace și armonie universală. Învățăturile budiste sunt o esență divină a tuturor religiilor”, afirmă maestrul tibetan Tanpai Gyaltshen Acharya care vine de aproape 10 ani în România pentru a ține seminarii despre budism.

La fel ca în toate celelalte religii, învățăturile budiste sunt bazate pe ideea de iubire absolută, iertare, toleranță, al traiului în pace și armonie, precum și a iluminării.

Eliminarea răului, a ignoranței și a emoțiilor negative pe care de multe ori oamenii le revarsă asupra semenilor lor este o parte importantă a religiei și a învățăturilor budiste. „Este foarte important să ne debarasăm de furie, lăcomie, de ignoranță și să căutăm o cale pentru a ne curăța de toate aceste otrăvuri: egoism, furie, gelozie, lăcomie. Dacă nu o vom face, echilibrul nostru emoțional va fi perturbat. Iar acest lucru aduce suferință și teamă”, consideră maestrul.

Foto: Octav Ganea / Mediafax Foto

O mare parte dintre cei care vin să asculte învățăturile maestrului sunt creștini-ortodocși care sunt atrași de religia și filosofia budistă. Tanpai Gyaltshen Acharya remarcă că românii se arată deschiși față de cunoașterea divină, față de toate aceste învățături prin care își pot mântui sufletul, pentru a putea ajunge „iluminați”. Potrivit acestuia, România este, însă, urmărită de karma uciderii lui Nicolae Ceaușescu. „Eu am venit aici pentru a vă purifica de această karmă. Dacă nu vă veți purifica de această karmă, a uciderii fostului vostru președinte… Omorându-l, ați mers prea departe. Putea fi dat jos din funcție și i se putea acorda șansa de a mai trăi și să realizeze ce a făcut. Omorându-l, ați făcut un lucru extrem. Această karma negativă reprezintă un obstacol foarte mare pentru țara voastră. De fiecare dată când vin aici încerc să-i ajut pe români să se purifice de această karma negativă, îi binecuvântez și le doresc să fie mai iubitori, mai iertători. Binecuvântez și țara voastră să fie mai prosperă și mai fericită”, spune maestrul.

În vizitele sale în România, maestrul tibetan a avut multe întâlniri cu oameni politici, precum și cu membri ai autorităților locale sau centrale. Între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale s-a întâlnit cu Teodor Meleșcanu, atunci ministru de Externe.

A renunțat la afacere de dragul învățăturilor budiste

Alexandru, pentru budiști Alexandru Lama, este unul dintre învățăceii maestrului tibetan. Îl ajută pe acesta la seminarii, traducând în limba română discursul lui. Are 32 de ani și în urmă cu șase ani a renunțat la afacerea de servicii medicale pe care o deținea și s-a dedicat învățăturilor budiste. „Din punct de vedere material, exterior eram foarte satisfăcut și din toate punctele de vedere socialmente acceptate eram perfect, totul era bine. În interior, însă, era un gol care creștea din ce în ce și pe care nimeni nu putea să îl umple. Din viață nu plecăm cu persoanele pe care le iubim, nu plecăm cu lucrurile materiale, ci numai cu dezvoltarea interioară pe care o realizăm în timpul vieții”, afirmă el. Își dorește ca prin învățăturile maestrului său să devină „o ființă umană măreață” și să fie de folos și celorlalți. Nu se declară, însă, budist.

„Domnul Iisus a vorbit despre iubire. Iubirea se găsește în toate religiile. Iertare, toleranță, calitățile astea le putem dezvolta dincolo de barierele culturale sau ale religiei. De aceea nu pot spune că sunt un budist. Iubesc pe musulmani și pot intra într-un templu sau într-o moschee fără nicio problemă. La fel pot să intru într-o biserică catolică sau ortodoxă și să mă rog din tot sufletul, pentru că știu că dincolo de icoane și dincolo de aparențe se află același mesaj: iubirea, ajutarea celorlalți, dezvoltarea personală”, afirmă el.

Anul viitor, Alexandru va deveni tată și spune că își va boteza copilul așa cum au făcut și părinții lui cu el.

De la 16 ani a început să meargă la cursuri spirituale, încercând să caute răspuns la întrebarea „De ce există diferențe practice fundamentale între religii și adepții lor?”. De maestrul tibetan și de tehnicile lui a aflat printr-un cunoscut, în urmă cu șase ani. „Am venit ca și ceilalți cursanți și am asistat la învățături, am rezonat, parcă vorbea din mine ceva când îl auzeam pe maestru și atrunci, ușor, ușor, m-am alăturat și îl susțin și îl promovez”, mărturisește el.

Urmează cu sfințenie învățăturile maestrului tibetan. „Una dintre învățături este să nu ne atașăm de oameni, să nu dezvoltăm fixații și așteptări de la oameni, pentru că noi singuri ne programăm o suferință. Te oferi din tot sufletul, dar fără atașamente și fără așteptări”, consideră el.

O practică importantă a învățăturilor budiste este meditația. După ce a ales să îl urmeze pe maestrul tibetan, Alexandru a mers timp de trei ani în centrul de meditații al acestuia, din Budapesta, unde, prin meditație și rugăciuni, afirmă că a început să își schimbe emoțiile și egoismul. A vizitat de mai multe ori și mânăstirea maestrului din Nepal.

Ca toți budiștii, Alex trăiește din donațiile pe care le primește. Intenționează ca după terminarea cursurilor de Masterat în Psihologie, pe care le urmează în prezent, să ofere consiliere psihoterapeutică. În curând, vrea să organizeze și seminarii în care vor fi predate tehnici de meditație, purificare, de eliberare, ceea ce în învățătura budistă înseamnă tehnici de iluminare. „În momentul în care primești o învățătură care te ajută să fii fericit, cât să cerem pentru ea? Este dincolo de preț să fii fericit. Amintește-ți cum e în depresie? Câți bani merită să scapi de o depresie? Nu are preț așa ceva. Și atunci fiecare va fi cu donații, cu ofrande și fiecare oferă cât simte în inimă”, spune el.

Foto: Facebook Alexandru Lama

Ce semnifică hainele budiștilor

La toate întâlnirile cu maestrul, în ceremonii, dar și atunci când merge în casele oamenilor pentru a face diverse consultații și purificări specifice acestei religii poartă hainele unui călugăr budist, despre care afirmă că sunt încărcate energetic.

Prin tehnici budiste de meditație, el spune că a ajuns să își controleze furia. Învățăturile budiste l-au ajutat să dezvolte compasiunea, inclusiv față de animale. „Am renunțat la carne din iubire pentru animale. Ulterior, am aflat că sunt și considerente foarte mari de sănătate pe care le implică un regim vegetarian”.

Budiștii nu au restricții la alimente sau băuturi. De altfel, în timpul seminarului, maestrul Tanpai Gyaltshen Acharya i-a invitat pe toți cei prezenți să ciocnească cu el un pahar de vin. La final, i-a invitat să mănânce împreună o ciorbă, pregătită special de organizatori pentru toți cei care au participat la întâlnire.

Principalele restricții ale budiștilor sunt legate de comportamentul față de ceilalți, pentru a nu le face rău. „Cineva poate să zică: ‘De unde știi ce este bine sau rău pentru celălalt? Atâta cât putem fiecare dintre noi să înțelegem ce este bine și ce este rău, raportându-ne la acesată realizare interioară a fiecăruia, să nu facem rău celorlalți și dacă putem să le facem și bine, cu atât mai mult, dar ca să ajungi să le facă celorlalți bine, mai întâi trebuie să încerci să nu le faci rău”, spune el.

Foto: Octav Ganea / Mediafax Foto

Despre adulter și reîncarnarea într-un animal

Pentru budiști, cele trei păcate păcate majore care se pot face prin corp sunt uciderea, furtul și un comportament sexual necuvenit, precum adulterul, care pot duce la reîncarnarea într-un animal.

De asemenea, principiile de bază după care se ghidează budiștii sunt să nu facă rău, să îi ajute pe ceilalți și să își controleze mintea. „În linii mari, acestea sunt și se regăsesc și în creștinism. De exemplu, Rugăciunea Inimii – Doamne Isuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul – este din punctul meu de vedere o mantra. Mantră fiind o denumire budistă pentru astfel de rugăciuni”, precizează Alexandru Lama.

În budism, icoanele sunt reprezentate prin Thangka, o pictură tradițională tibetană, de obicei, reprezentând o zeitate budhistă sau scene de viață, brodată cu un montaj textil.

„Când ne rugăm către o icoană care la ei este denumită Thangka atunci ne vizualizăm, de asemenea, natura noastră divină fiind acolo prezentă. Eu când intru într-o biserică, știu că în creștinism se spune că Dumnezeu este pretutindeni. Deci, Dumnezeu este și în mine, și în Biserică și în statuie. Atunci pot să mă rog oriunde văzându-l pe Dumnezeu acolo, inclusiv în fața unei Thangka, inclusiv în fața unei icoane, inclusiv în natură, oriunde, inclusiv în persoana cu care vorbesc”, spune Alexandru Lama.

În practicile lor, budiștii folosesc și ceremonia focului care purifrică energetic spațiul, îi binecuvântează pe cei prezenți, dar sunt dedicate și spiritelor celor morți.

În religia budistă se pune mare accent pe reîncarnare după moarte, însă, promotorii ei afirmă că acest proces depinde foarte mult de ce s-a întâmplat în timpul vieții. „Dacă omul în timpul vieții a practicat acest ritual de a se purifica, de a se transforma și de a atinge iluminarea, după moarte poate să aleagă unde se va reîncarna ca să ajute oamenii. Poate să își vadă mama, părinții, rudele, pe cei pe care i-a iubit în viața trecută, și poate să aleagă unde să se reîncarneze ca să îi ajute. Poate să vadă unde se vor reîncarna ei”, spune el.

Budismul este o religie și o filozofie orientală. A apărut în India în secolul al VI-lea î.Hr. și s-a răspândit într-o mare parte a Asiei Centrale și de Sud-Est. Are la bază învățăturile lui Buddha. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scindări. În prezent este o religie foarte divizată, fără o limbă sacră comună și fără o dogmă strictă, clar formulată.

REPORTER: Mihaela Stoica

CAMERAMAN: Cristian Tomoială

EDITOR IMAGINE: Andrei Boruzescu

PRODUCĂTOR: Cezar Helmis

VOCE: Miruna Ionescu

TRADUCERE: Mihnea Lazăr